- Franța intră în criză după căderea guvernului Bayrou, iar Macron caută un nou premier.
- Opțiunile includ un centrist, un socialist, un conservator sau un tehnocrat.
- Deficitul ridicat și datoria de 114% din PIB cer un plan bugetar credibil și fonduri europene rapide.
Franța se află din nou în criză guvernamentală: căderea executivului Bayrou — al patrulea în doi ani — amână bugetul și prelungește indecizia, conform unei analize XTB.
Advertisment
Propunerea de austeritate de 44 mld. euro, menită să reducă deficitul de la 5,4% la 4,6%, cade în Parlamentul fragmentat (stânga–centru–dreapta), respinsă atât de socialiști, cât și de formațiunea lui Marine Le Pen. În acest context, Emmanuel Macron evită probabil alegeri anticipate și caută un nou premier.
Franța traversează o nouă criză politică și bugetară
Se conturează patru opțiuni: un centrist loial (Sébastien Lecornu sau Julien Denormandie), un socialist (Olivier Faure) care mută accentul pe taxe și relaxează tăierile, un conservator (Xavier Bertrand) sau un tehnocrat (Eric Lombard ori Pierre Moscovici) capabil să negocieze un compromis bugetar. Spațiul de manevră rămâne limitat: piețele tolerează deocamdată impasul (CAC 40 +0,8%), dar randamentele la 10 ani urcă la ~3,48% (de la 3,2% la începutul anului) și depășirea pragului de ~3,6% complică finanțarea.
Titlurile zilei
Ajustarea fiscală este necesară: cu un deficit de 5,8% în 2024 și datorie ~114% din PIB (≈3,3 trilioane euro), 7% din veniturile statului merg deja pe dobânzi. Divergența față de Germania se adâncește (Berlinul coboară datoria spre 62,3% din PIB), iar Regatul Unit se confruntă, la rândul său, cu costuri record ale datoriei. Pe termen scurt, investitorii privilegiază Germania (DAX +18,5% YTD vs. CAC +4,8%). Un plan bugetar credibil — ideal sprijinit de un premier tehnocrat — și absorbția accelerată a fondurilor europene sunt esențiale pentru a recâștiga încrederea piețelor și a evita corecții mai dure ulterior, subliniază Claudiu Cazacu, analist, XTB România.