- Ciucă, despre creşterea TVA: Trebuie să avem foarte mare grijă de efectele pe care le produce.
- Legat de deficit şi de cât de mare este nevoia de a se interveni pe fiscalitate, liderul PNL a afirmat că preocuparea principală este rămânerea în ţinta de deficit.
- Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie.
Fostul premier Nicolae Ciucă declară, despre creşterea TVA, că „trebuie să avem foarte mare grijă de efectele pe care le produce”.
Advertisment
Întrebat, vineri, despre eventuala creştere a TVA, chiar şi pentru anumite categorii de produse, a răspuns: „Am mai discutat chestiunea aceasta. Atunci când vorbim de creşterea de TVA trebuie să avem foarte mare grijă de efectele pe care le produce, de regulă, TVA-ul creşte inflaţia. Pe altă parte, s-a demonstrat că nu de fiecare dată aduce creştere economică, motiv pentru care aşteptăm să vină specialiştii şi să luăm o decizie, să vedem care sunt efectele în economie şi să vedem care sunt efectele asupra cetăţenilor”.
Deficitul Bugetar
Legat de deficit şi de cât de mare este nevoia de a se interveni pe fiscalitate, pentru a aduce bani la buget, liderul PNL a afirmat că preocuparea principală este rămânerea în ţinta de deficit, aşa cum a fost stabilită cu instituţiile europene, cu Comisia Europeană: „să rămânem în 4,4% la finalul anului, pentru a putea să ne continuăm programele de finanţare din bani europeni. Este absolut obligatoriu”.
Titlurile zilei
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condiţiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creştere cu 10,4%, şi ale efectuării unor cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%.
Ministerul Finanțelor
Potrivit Ministerului Finanţelor, „Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 2,32% din PIB, respectiv 36,91 miliarde lei, cauzat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 55,1% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”.