Fondurile de investiţii abia sar de 100 mil. euro, fiind aproape invizibile în economia locală

Fondurile de investiţii sunt aproape invizibile în economia locală. Investiţiile făcute de aceşti jucători abia sar de 100 mil. euro în România, versus 1,5 mld. euro în Polonia sau 31 mld. euro în Franţa, reiese dintr-o analiză ZF.

Fondurile de private equity au investit în 2021 în România doar puţin peste de 100 de mili­oane de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor Invest Europe, asociaţia euro­pea­nă a investitorilor fi­nan­ciari. Mai exact, datele din raportul asociaţiei arată că investiţiile fondurilor contribuie cu doar 0,035% la PIB-ul României, aceasta fiind cea mai mică pondere din Europa.

La un PIB de 284 mld. dolari (circa 300 mld. euro) în 2021, rezultă că fondurile de private equity nu au scos din buzunare decât 100 mil. euro pentru a paria pe firme locale. Suma este mică şi în valoare abso­lută, nu doar ca pondere în PIB, dat fiind că la o piaţă totală de fuziuni şi achiziţii de 3-4 mld. euro, aceşti jucători sunt aproape invizibili, cea mai mare contribuţie având-o şi cele mai mari pariuri fiind realizate de investitorii strategici.

Numărul de fonduri de investiţii pre­zente în România a crescut constant an de an, atât odată cu venirea de nume inter­naţionale noi, cât şi ca urmare a dezvoltării de jucători locali. Această tendinţă va conti­nua, şi asta atât ca urmare a maturizării economiei româneşti şi a mediului de business autohton, cât şi ca urmare a faptului că investitorii financiari sunt aproa­pe invizibili în econo­mia locală.

Investiţiile făcute de aceşti jucători reprezintă doar 0,035% din PIB versus 1,4% în Marea Britanie sau 1,57% în Norvegia. Toate ţările din regiune stau mai bine decât România în acest clasament, chiar şi Bulgaria. Totuşi, ponderea raportată la PIB trebuie să fie folosită şi pentru a vedea de fapt valoarea totală a investiţiilor. Spre exemplu, deşi în Bulgaria ponderea e mai mare, PIB-ul este mai mic, deci şi valoarea investiţiilor fondurilor va fi sub cea din România.

Dacă ne raportăm însă la o eco­nomie puternică, precum Fran­ţa sau Germania, pia­ţa lo­cală iese „şifo­nată“. Spre exemplu, Franţa a avut un PIB de 2.937 de mi­liarde de dolari (peste 3.000 mld. euro) anul trecut. Asta în­seam­nă că fondurile de inves­tiţii au scos din buzu­na­re 30,9 mld. euro pentru investiţii în Hexagon. Ra­portat la această sumă gi­gantică, cele 100 mil. euro pariate pe România par şi sunt „firimituri“.

Unii jucători din piaţa de M&A spun că unul dintre motivele pentru această lipsă de efervescenţă din partea marilor nume inter­naţionale îl constituie lipsa de ţinte impor­tante care să fie la vânzare, dat fiind că unele fonduri caută tichete de cel puţin 100 mil. euro. În România, astfel de tranzacţii sunt relativ puţine, mai ales dacă sunt excluse afacerile din imobiliare.

În ultimii ani, au apărut nume noi, fonduri care înainte priveau România doar în context regional, nu ca o ţintă de sine stătă­toare. Acum economia şi afacerile autohtone s-au mai maturizat. Totuşi, piaţa locală e mult în urma altora, chiar şi din regiune, cum e cazul Poloniei, cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est, cu un PIB de 674 mld. dolari (circa 700 mld. euro). La o pondere a investiţiilor fondurilor de PE în PIB de 0,215%, rezultă că suma pariată anul trecut în această ţară a fost de 1,5 mld. euro, de 15 ori mai mare decât cea din România.

Între cele două ţări mai există o dife­renţă, în Polonia îşi au sediul multe fonduri regionale şi locale puternice.

Unele dintre cele regionale pariază şi pe România, dar cea mai mare parte a bugetului merge acasă.

În România, deşi au apărut jucători locali – şi vor mai apărea ca urmare a PNRR care pune la bătaie 400 mil. euro în acest sens -, aceştia sunt mici, iar sumele pariate de ei sunt de regulă de sub 15 mil. euro per tranzacţie. Astfel, este greu să încline prea mult balanţa. Totuşi, apariţia lor şi posibilitatea ca aceşti jucători să facă exit din unele investiţii şi să vândă către fonduri mai mari, indică faptul că direcţia de mers poate fi una bună.

Un avantaj pe care îl au fondurile de investiţii este acela că ele investesc în afaceri pe termen de regulă de 5-7 ani şi le cresc puternic pentru o nouă vânzare către un alt jucător, fie strategic, fie financiar. Aceste fonduri merg de regulă în ţări considerate sigure şi în cele cu potenţial. Iar România se conturează încet, dar sigur, ca o astfel de ţară.