Mihai Copaciu, reprezentantul României la FMI
  • Fondul Monetar Internațional vine la București la sfârșitul toamnei.
  • Discuțiile nu vor include un acord de împrumut, ci se vor concentra pe reformele economice și pe Codul Fiscal.
  • Vizita vine pe fondul creșterii deficitului bugetar, dar nu este legată direct de acesta.

La sfârșitul toamnei, FMI organizează o vizită la București pentru a discuta cu autoritățile române despre diverse aspecte economice. Deși deficitul bugetar a crescut recent, oficialii FMI au clarificat că scopul vizitei nu este legat de solicitarea unui acord de împrumut.

Conform unor surse oficiale, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România şi va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI făcea o evaluare extinsă a finanţelor şi economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar şi nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe ţări, spun sursele citate.

„Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunţa datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, spun reprezentanţii instituţiei.

Titlurile zilei

CUM SE MIȘCĂ BURSELE?
NETANYAHU ȚINE UN DISCURS ÎN CONGRESUL SUA
FLORIN TALPEȘ APARE LA NYSE ȘI NMS TV
FERRARI BAGĂ CRIPTO ÎN VITEZĂ
LOEWE FURĂ PRADA
ANAF ÎȘI FACE NORMA DE COLECTARE

Ce subiecte va aborda FMI?

În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul, determinat de creşterea salariilor reale, şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la circa 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget, de 4,4% din PIB. Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

Discuțiile vor aborda reformele economice necesare pentru stabilizarea situației financiare a țării. Printre subiectele principale se numără:

  1. Codul Fiscal: Se va analiza impactul noilor reglementări fiscale care sunt în prezent în dezbatere în Parlament.
  2. Reforme economice: FMI va evalua progresele realizate de România în implementarea reformelor structurale esențiale.
  3. Colaborare continuă: Vizita subliniază angajamentul FMI de a sprijini România în atingerea obiectivelor sale economice pe termen lung.