- FMI reduce estimarea de creștere economică a României în 2025.
- FMI vede creșterea economică a României la 1,6%, în 2025.
- În octombrie, FMI estima creșterea economică a României la 3,3%.
- FMI estimează un avans de 2,8% al PIB-ului românesc în 2026.
- FMI prevede un deficit de cont curent de până la 7,6%/ PIB în 2025.
- FMI: deficitul de cont curent ajunge la 7,4%/PIB în 2026.
- FMI estimează o inflație medie anuală de 4,6% în 2025 și 3,1% în 2026.
- FMI corectează în sus prognoza de inflație pentru 2025, la 4,6%.
- FMI revizuiește în scădere prognoza globală de creștere la 2,8%.
- FMI: taxele impuse de SUA încetinesc economia globală.
- FMI estimează că Mexicul intră în recesiune în 2025.
- FMI prognozează o încetinire a economiei SUA la 1,8%.
- FMI prevede cea mai slabă creștere economică din 1990 pentru China: 4%.
FMI înjumătățește estimarea de creștere pentru România în 2025, de la 3,3% la 1,6%, potrivit raportului World Economic Outlook. După o creştere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, și va accelera cu până la 2,8% în 2026, estimează FMI. Instituția se aşteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 şi 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024.
Advertisment
În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025. Iar în ceea ce privește inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra o creştere medie anuală a preţurilor de 4,6% în 2025 şi de 3,1% în 2026, după o creştere de 5,6% anul trecut. În octombrie, prognoza era de 3,6% în 2025.
Ce spune Aurelian Dochia, economist, pentru Aleph Business?
Care sunt principalii factori interni care au determinat revizuirea în scădere a estimării FMI pentru creșterea economică a României în 2024, de la 3,3% la 1,6%? Ce rol au politicile fiscale, absorbția fondurilor europene sau dinamica consumului intern în această ajustare, și cât de mult depinde această redresare lentă de contextul politic intern din acest an electoral?
„Cred că putem să punem lucrurile în context. FMI a venit cu rectificări importante în privința creșterii economice și a evoluției principalilor indicatori macro-economici pentru întreaga lume. A fost revizuită în scădere prognoza de creștere pentru economia mondială și pentru unele economii, economia Statelor Unite în primul rând, dar și toate economiile europene, prognozele FMI au fost revizuite în scădere, iar explicația principală pe care o dă FMI este aceea că tarifele impuse de Statele Unite provoacă un șoc puternic pentru economia mondială, iar rezultatul acestui șoc, cel puțin în anul 2025, va fi o încetinire a creșterii economice, ba chiar, spune FMI, crește probabilitatea ca anumite economii să intre în recesiune, inclusiv economia Statelor Unite. Nu este prognozată o recesiune, dar probabilitatea unei recesiuni în ultima parte a acestui an a crescut foarte mult.
Titlurile zilei
Și, tocmai de aceea, în contextul ăsta, revizuirea datelor pentru România în scădere foarte drastică, de altfel, nu este o surprinză, pentru că România este integrată în economia europeană și nu poate să scape în cazul în care economiile europene și partenerii noștri principali, Germania, Franța, Italia, au o încetinire a economiei. România nu poate să scape. Așa că aș spune că această revizuire are, în primul rând, la bază, factori externi, nu ceea ce se întâmplă în România, deși, fără îndoială că și aici lucrurile au o anumită importanță, dar, așa cum spuneam, FMI a luat în considerare, în primul rând, șocul tarifelor introduse de administrația americană.
Din păcate, această veste este foarte proastă, mai ales în contextul în care discutam înainte despre deficitul bugetar, pentru că o creștere economică diminuată atât de mult, cum prognozează FMI, înseamnă că veniturile bugetare vor fi și ele mult mai mici. La o creștere economică mai mică, veniturile bugetare sunt datorate dinamicii economiei. Dacă nu există economie în creștere, veniturile bugetare sunt în pericol. Și, din acest motiv, echilibrul bugetar pentru 2025 și ținta de a ne încadra în 7% PIB, devine mult, mult mai greu de atins. Vom vedea ce se va întâmpla, însă trebuie să fim pregătiți pentru un an foarte greu și foarte complicat”, spune Dochia.
FMI estimează o inflație de 4,6% în 2025, cu mult peste obiectivul BNR. În acest context, cât de eficientă considerați că va fi politica monetară a Băncii Naționale în următorii doi ani? Credeți că dobânzile vor rămâne ridicate mai mult decât se așteaptă piața și cum va influența dinamica creditării și a investițiilor private?
„Aici lucrurile, în mod paradoxal, sunt în fața unor tendințe contradictorii. Pe de o parte, măsurile și evoluțiile pe plan internațional, în primul rând, această creștere a tarifelor, care va impacta tot comerțul mondial și toate lanțurile de aprovizionare, ca prim efect, ar putea să aibă o creștere a prețurilor, care se vor translata și către prețurile din România, ce ar însemna că vom asista la o inflație mai ridicată. În același timp însă, reducerea dinamicii economiei și chiar perspectiva unei recesiuni are de obicei ca efect o scădere a prețurilor. Așa că, între aceste două tendințe, în 2025, Banca Națională va trebui să navigheze cu foarte mare prudență.
Sunt mulți factori care îi scapă de sub control, multe tendințe sunt dincolo de politicile pe care le poate aplica Banca Națională și cred că prudența va fi factorul dominant în acțiunile Băncii Naționale pe acest an. Nu mă aștept ca să precedeze la scăderi importante de dobândă, va trebui să dovedească prudența pe parcursul anului și cred că, din acest motiv, nici dobânzile pentru consumatori și pentru societăți nu pot să scadă semnificativ în acest an, deși, așa cum spuneam, dacă economia încetinește, nu vom mai avea nici prea multe cereri pentru credite și atunci și dobânzile vor stagna. Suntem într-o situație foarte complicată și trebuie să fim foarte, foarte prudenți”, adaugă el.