FMI: Reformele pot aduce +3% la PIB. Cristian Păun, economist: Reformele, până la urmă, trebuie să vizeze administrația publică, centrală și locală

• FMI: Reformele pot adăuga 3% la PIB-ul UE.
• Fără reforme, creșterea PIB în UE scade la 1,2% în 2025.
• România are datorie publică netă de 51% din PIB în 2025.
• Fără acțiune, datoria publică UE atinge niveluri istorice.
• FMI: Reforma pieței muncii e prioritate majoră.
• ECE: Reformele pot aduce 6-7% creștere economică.
• FMI: Sprijinul anti-tarife trebuie să fie temporar.

Europa riscă să rateze șansa unei noi creșteri economice fără reforme curajoase. Potrivit Fondului Monetar Internațional, implementarea reformelor propuse de rapoartele Draghi și Letta ar putea aduce un plus de 3% la PIB-ul Uniunii Europene.

În absența acestor măsuri, prognoza de creștere pentru 2025 e revizuită în scădere, la doar 1,2%, cel mai slab ritm de la pandemia COVID-19. România nu scapă nici ea de avertismente: datoria publică netă ar putea urca la aproape 66% din PIB până în 2030.

Ce spune Cristian Păun, economist, pentru Aleph Business?

Care sunt reformele cheie propuse de FMI pentru UE, de ce sunt atât de urgente și cum ar putea acestea adăuga efectiv 3% la PIB-ul european?

„În primul și în primul rând aș spune că noi ar trebui să facem reforme nu pentru că ne spune FMI sau pentru că ne spune Uniunea Europeană sau nu știu ce mare autoritate globală. Noi ar trebui să facem reforme pentru că ne dorim cu toții un stat modern, un stat suplu, un stat care să răspundă nevoilor cetățenilor și un stat care să extragă maximum de beneficii pentru noi, cetățenii din taxele pe care noi le plătim către acest stat. Adică nu are sens să pierdem resurse pe drum și statul ne ajută din păcate foarte mult ca aceste resurse să le pierdem pe drum pe foarte multe lucruri inutile, pe foarte multe lucruri care mai degrabă ne încurcă decât ne descurcă.

Din punctul meu de vedere, reformele până la urmă, că ni le propune FMI sau nu ni le propune FMI, trebuie să vizeze administrația publică, centrală și locală, trebuie să vedem tot ce înseamnă parte de companii de stat, parte de agenții guvernamentale, astfel încât să nu mai avem redundanțe, să nu mai avem zone în care se stă degeaba, zone în care nu se întâmplă lucruri pentru cetățenii din România. Deci ceea ce spune FMI acolo are sens și din punctul meu de vedere trebuie să vedem că nu există soluții magice. Adică au fost tot felul de propuneri de tipul reintroducerea impozitului progresiv sau alte astfel de soluții. România în momentul de față nu mai poate fi rezolvată, reparată prin soluții magice, nu mai poate fi la nesfârșit reparată prin soluții monetare, adică să umblăm la rata dobânzii, să o ducem în jos, să încercăm să avem un curs de schimb stabil cu niște costuri suplimentare în spate. Adică noi tot timpul găsim soluții monetare la reparații pentru probleme structurale pe care le are România. Trebuie să trecem, într-adevăr să nu mai mimăm această reformă structurală a României de care toată lumea vorbește. Am și golit-o de sens cât am tot vorbit peste tot de reforme structurale, dar nimeni nu se apucă de ele”, spune el.

„Până la urmă, România trebuie să facă acest lucru pentru că deficitul este rezultatul acestor amânări permanente de reforme. Și fiecare nouă guvernare amână aceste reforme adăugând un plus la acel deficit. Împrumutul acesta pe bandă rulantă duce la o creștere a ponderii datoriei publice în PIB și încet, încet ajungem într-o zonă nesustenabilă. Sunt foarte mulți care spun, păi da, uită-te la Italia că Italia are peste 100% din PIB datorie publică. Sigur, dar Italia nu are averea României sau România nu are averea Italiei pentru că PIB-ul nu este expresia averii care generează valoarea adăugată numită PIB. Averea Italiei, sau ceea ce înseamnă stocul de mașini, utilaje, industrie pe care-l are Italia în spate poate produce o valoare adăugată, adică PIB care suportă un grad de îndatorare mai mare decât în cazul nostru. Noi cu un grad de îndatorare de 60% și cu o avere foarte, foarte scăzută, tehnologie și așa mai departe, noi ne putem trezi într-o mare, mare cofă și într-o incapacitate de plată. Ca să nu mai spun de faptul că ratăm sistematic unele obiective care țin de integrarea noastră europeană pentru că, până la urmă, noi trebuie să ajungem și în zona euro, nu doar în spațiu Schengen. Ori în momentul în care datoria noastră publică pe PIB sare de 60%, ratăm și ultimul și poate cel mai greu, deținut sub control ulterior criteriu, datoria publică în PIB.

De asta spun că, cumva, suntem prea neatenți la aceste derapaje și ați surprins foarte bine faptul că nu merg banii spre investiții și pentru investiții noi avem bani, avem bani europeni, alea nu sunt pe deficit. A, că nu îi absorbim noi și că după aceea luăm bani pe deficit și pe datorie pentru că suntem incapabili să absorbim fonduri europene pentru care avem bani pentru investițiile respective asta e altă discuție. Dar să nu vii după aceea să îmi spui mie, guvern, că tu faci deficitul pentru investiții. Nu, tu-l faci pentru că ești incompetent să aduci banii europeni care acoperă și finanțează în bună măsură acele investiții. Spune-ne povestea corect și spune-ne-o până la capăt. Deci România are foarte multe zone unde este nevoie de competență, profesionalism, reformă și foarte, foarte multă implicare pentru binele nostru”, adaugă el.