Florin Pogonaru, președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri din România: Mediul de afaceri vrea să fie parte din soluție, nu vrea să fie ferit de efectele crizei economice

• Măsură vehiculată: majorarea impozitului pe dividende la 16%.
• Măsură vehiculată: creșterea impozitului pe profit de 19%.
• Măsură vehiculată: CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.
• Măsură vehiculată: creşterea TVA de la 19% la 21%.
• Măsură vehiculată: creşterea TVA la 19% pentru HoReCa.
• Măsură vehiculată: listarea companiilor de stat.
• Măsură vehiculată: privatizarea Hidroelectrica, Salrom, Romgaz.
• Măsură vehiculată: creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 12%.
• Măsură vehiculată: impozit progresiv din 2026.
• Măsură vehiculată: creşterea accizelor cu 20%, mai puţin la benzină şi motorină.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
• Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
• Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
• Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
• PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.

Grupul de lucru format pentru combaterea deficitului bugetar ar fi venit cu o serie de măsuri fiscale, aproape în integralitate prin creşteri de taxe, scrie ZF.

Momentan, discuţiile continuă, întrucât nu există un consens între partide legat de aceste măsuri.

Care sunt măsurile vehiculate pentru combaterea deficitului bugetar?

Majorarea impozitului pe dividende la 16%, impozit pe profit de 19%. CASS de 10% pe pensiile mai mari de 2.500 de lei.

Taxă de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 lei net cu 16% din difereţă până la 31 decembrie 2025.

Creşterea TVA la HoReCa la 19%, listarea companiilor de stat, privatizarea companiilor precum Hidroelectrica, Salrom, Romgaz, Nuclearelectrica, etc.

Impozit progresiv din 2026. Ceşterea TVA de la 19% la 21% şi cota redusă de la 9% la 12%. Și taxa pentru fiecare tranzacție bancară, de 1-3 lei.
Merg la Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România

Ce spune Florin Pogonaru, președinte, Asociația Oamenilor de Afaceri din România?

„Acum, înainte de a spune așteptările, sigur că spun că ni le-am ajustat, pentru că vedem cum merg lucrurile. Este de spus că mediul de afaceri vrea să fie parte din soluție, nu vrea să fie ferit de efectele crizei economice și ajustărilor care trebuiesc făcute la nivel economic. Ce vedem însă este că discuțiile s-au concentrat pe reducerea taxelor și reducerea investițiilor. Când ajungi la partea de reducere a cheltuielilor, auzi că iau timp, că nu se pot realiza în timpul necesar pentru a evita criza și așa mai departe.

Deja este un mare dezechilibru care se adaugă la presiunile care există asupra sectorului privat, alături de impredictibilitate, este concurența neloială a statului, despre care asociația oamenilor de afaceri semnala de curând că este o problemă, pentru că pur și simplu aerul din economie este luat de cheltuielile publice și concurența neloială a statului. Noi dădeam ca exemplu, apropo de lucruri care devin insuportabile, concurența statului în privința finanțărilor bancare, deci nu poți să concurezi cu statul, care vinde obligațiuni la 8%, iar tu, sector privat, te duci să te împrumuți la bănci, care se simt mult mai siguri dând bani numai statului și nefăcând niciun efort să găsească soluții pentru sectorul privat.

Vă dau un exemplu pe care l-am trăit de curând. De exemplu, acum, pentru eficiență energetică, pentru scăderea prețului la energie, este esențială stocarea energiilor prin baterii de stocare la nivelul sistemului. Suntem singura țară în care băncile nu găsesc. Sunt prea comode să găsească, întrucât statul le oferă soluții de creditare sigure și la cele mai mari dobânzi. Deci băncile au devenit leneșe, după cum spunea Banca Națională. Același lucru se întâmplă și la angajarea Forței de Muncă. Statul plătește mai bine decât sectorul privat. În același timp, nu putem să nu vedem că aceste negocieri care se poartă, în loc să fie despre eficiență economică pe termen mediu, în primul rând pe găsirea unei soluții de avarie, pentru că asta se caută, cu implicații de găsire de soluții pe termen mediu, vedem mai degrabă foarte mult politicianism. Vedem chiar o întărâtare, continuarea situației din alegerea unei părți din societate contra celeilalte. Încep să predomine teme de genul, nu mediul de afaceri va suferi din creșterea taxelor, ci populația, pentru că prețurile vor fi transferate către populație.

De asemenea, totul este ca un fel de ghiveci de măsuri. Pe de altă parte vezi și chestii dureroase, renunțări la proiecte din PNRR și finanțări europene, pentru că modul cum s-a făcut managementul îndeplinirii măsurilor asumate prin PNRR a fost catastrofal. Ca de obicei, nimeni nu e sancționat, nimeni nu analizează de ce, cum s-ar putea face mai bine. Toată lumea vorbește din nou de creșterea colectării taxelor, dar nu analizează profund ce se întâmplă de la nivel de ANAF până la nivelul Ministerului de Finanțe.

Se poate că sunt oameni de acolo care chiar nu vor ca aceste lucruri să se întâmple, pentru că rămân fără locurile de muncă călduțe și din care spun numai ce nu se poate și ce nu trebuie făcut, pentru că o să încălcăm legea. Până la urmă trebuie să reținem că măsurile care se vor lua nu vor fi ușoare. Nu spun că vom ajunge în situația Greciei, dar uitându-mă ce s-a întâmplat acolo, cum se fac reforme în Argentina, este clar că nu se fac reforme cu politicianism, ci cu măsuri care vor afecta în societate pe toată lumea. Eu cred că vor afecta din păcate foarte tare mediul de afaceri și tot din păcate vor afecta populația în general”, spune el.