- AOAR: Sute de firme românești cu C.A. peste 50 mil. euro sunt afectate.
- Un produs plătește IMCA de trei ori: fabrică, distribuitor, retail.
- AOAR: Activitatea și dezvoltarea firmelor sunt frânate.
Asociația Oamenilor de Afaceri din România avertizează că impozitul pe cifra de afaceri frânează dezvoltarea a sute de firme românești cu venituri de peste 50 de milioane de euro.
Advertisment
Un produs vândut de o fabrică locală către un distribuitor și apoi către un lanț de magazine ajunge să fie impozitat de trei ori. AOAR spune că efectele sunt directe: investițiile scad, competitivitatea firmelor românești se erodează, iar costurile se transferă către consumatori și angajați.
Ce spune Florin Pogonaru, președinte, AOAR?
„Impactul este cumva copleșitor, pentru că așa cum spuneți, când adaugi 1% pentru produs la producător, după care mai adaugi 1% la distribuitor, după care mai adaugi 1% la retailer, cineva trebuie să suporte. Sigur, poate va suporta și producătorul, distribuitorul, retailerul, dar în orice caz pot să vă spun că va suporta consumatorul. Deci, în mod clar, este încă un factor de creștere a inflației și, în general, de scădere a nivelului de trai.
Titlurile zilei
Acum, sigur, așa spuneați, să traducem prețuri mai mari pentru consumator în stagnarea investiției și în competitivitate redusă. Pe de altă parte, ca să aveți imaginea absurdului acestui impozit, gândiți-vă că, de fapt, noi ochim la 1.000 de firme, care sunt firme mijlocii și marea lor majoritate, firme mijlocii care au reușit să se dezvolte și care aceste 1.000 de firme aduc la venituri la buget cam 45% din veniturile din impozitare. Deci atacăm întreprinderile mijlocii într-un moment cheie, când România trebuie să fie competitivă pe piața internațională, când ne ducem spre firmele noastre și spunem că vrem să fiți jucători regionali și așa mai departe.
Uitați-vă și hai să ne comparăm cu polonezii, care nu introduc asemenea surprize pentru mediul de afaceri și pentru consumator și reușesc să dezvolte jucători pe piațele regionale și internaționale. Este o măsură lipsită de logică populistă, care fără a ne sărăci pe toți, alt rol nu are.
Cred că aici ar fi corect ca propunerea noastră să fie bazată pe o analiză a originii acestui impozit. Acest impozit a apărut de la faptul că o serie de firme, în primul rând multinaționale, apăreau cu pierderi, profituri foarte mici și vă spun eu, da, chiar uneori acest lucru este suspect, pentru că ai firme românești, cum de dimensiuni mijlocii sau mari, care reușesc să facă profituri și de 6%, iar în aceeași ramură, cam cu aceeași putere de distribuție, firma respectivă străină făcea pierderi sau în niciun caz nu făcea profit. Bun, deci avem o problemă. Haide să adresăm această problemă. E o problemă de ANAF de a plăti sau nu impozite. Haide să ne uităm la ea.
Și când te uiți la ea, dacă ANAF-ul ar fi analizat, ar fi văzut că, într-adevăr, aceste firme care ajung să nu aibă profit, au niște cheltuieli de management cu firma mamă sau cu diversi afiliați, care ajung și la 8% uneori. Deci ele sunt în gama între 2% și 8%. Ori, haide să adresăm acest lucru. Și, într-adevăr, găsisem soluție și s-a propus acea soluție cu cheltuielile ce trec peste pragul de 3% cheltuieli între afiliați, adică diverse taxe de management, consultanță și așa mai departe. Să se impoziteze.
Este o soluție pe care am dat-o, care este realistă și pornește de la cauza. Acum să vedem în ce s-a transformat chestiunea asta. A fost preluată de populismul politic, care a tradus-o în o problemă. Uite ce ne fac multinaționalele și ca atare. Hai să pedepsim toate firmele care au cifre de afaceri peste 50 de milioane, din care mare parte sunt firme românești, care, cum spuneam, tocmai au intrat în categoria asta, au reușit să se dezvolte. Hai să le pedepsim pe toate fără discernământ și să le punem în impozite de 1%.
Pentru că altfel să calculăm cheltuielile de management e viața prea complicată pentru ANAF, pentru Ministerul de Finanțe. Punem un impozit brut pentru toată lumea și cu asta totul s-a schimbat. Și deodată acest impozit a intrat în gura politicienilor în sensul de uite cum pedepsim noi multinaționalele, implicând că, și suntem de partea întreprinderilor mici și mijlocii. Nici gând, nici o măsură în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. Iar pedepsirea nu era pedepsirea multinaționalelor și a celor care optimizează fiscal irrațional, ci era pur și simplu o măsură brutală și pornită și din legea agentului fiscal de a-și face datoria.
Deci soluția este taxarea cheltuielilor de management peste o anume limită. Și cred că domnul Iancu Gudea făcea și o analiză că dacă s-ar fi taxat numai cheltuielile de management, veniturile la buget erau de, nu o să ghiciți, de vreo 20 de ori mai mari decât s-a încasat din impozitul minim pe cifra de afaceri în 2024. Bine, că acum s-a ajuns la absurdul – absurdului că firmele cu cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro trebuie să plătească și impozitul de 1% și cheltuielile de management peste cifra de afaceri. Și în momentul ăsta vezi politicieni, și cazul este autentic, chiar figuri respectabile de la anume partide care spun, doamne, nu puteam tocmai acum să spunem că nu mai punem impozitul de 1% pentru că ne afecta electoratul foarte tare. Vă promitem, deci este textual, declarația este publică, vă promitem că din toamna o să reducem acest impozit la 0,5% pentru că, da, acum înțelegem și noi care sunt mecanismele și pe cine afectează.
Pe de altă parte mai vreau să semnalez ceva. Trecem în momentul de față printr-un punct de inflexiune pentru economia românească. De la o economie bazată pe consum, pe datorie, la o economie care trebuie să se miște spre producție locală și export. Toate aceste măsuri fiscale, dincolo de pachetul 200 sau care-o fi ăla pentru stimularea economiei, pentru că nu îl văd venind prea curând. Deci, dincolo de asta, trebuie să avem în minte această logică când se fixează impozitele. Trebuie ca ele să fie de așa natură încât să stimuleze firmele române, sau în orice caz să nu le inhibe, ca în cazul de față, să producă valoare adăugată, cât mai mare, să fie orientată către export, nu numai către distribuții, consum intern și așa mai departe”, spune el.