Florin Jipa, editor șef, Monitorul Apărării: În primul rând avem nevoie de sisteme de apărare aeriană și antibalistică. Am văzut că în programul de guvernare ambiția este să creăm un centru integrat de apărare aeriană

• Guvernul propune creșterea cheltuielilor de apărare la 5%/PIB.
• Din total, 3,5% merg la bugetul Apărării, 1,5% la investiții conexe.
• Măsură: Modernizarea a 4 baze militare strategice.
• Bazele militare: Fetești, Câmpia Turzii, Kogălniceanu, Cincu.
• Statul vrea să reformeze recrutarea.
• Guvernul vrea să digitalizeze funcțiile de suport ale armatei.
• Programul „Readiness 2030” devine prioritar pentru înzestrare.
• România colaborează cu SUA prin FMF Loan și vrea hub F-16 la Fetești.
• Guvernul propune un nou contract social pentru militari.
• Propunere: Achiziții de armament prin reformă legislativă.
• Măsură: Hub regional de securitate maritimă în Marea Neagră.

Ce îşi propune Guvernul Bolojan în domeniul Apărării?

1. Creşterea graduală a cheltuielilor/investiţiilor de apărare cu până la 5% din PIB, din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg în domeniul apărării.
2. Continuarea modernizării şi adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacităţii operaţionale a forţelor armate de răspuns la riscurile şi provocările actualului context de securitate.
3. Valorificarea statutului şi întărirea profilului României ca stat membru activ şi responsabil în cadrul NATO şi UE.
4. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.
5. Creşterea atractivităţii funcţiei militare.

Ce spune Florin Jipa, editor șef, Monitorul Apărării?

„Nu este realist în acest moment și dacă ne uităm la execuția bugetară de până acum, vedem că nu este realist, adică este mai ușor să treci pe hârtie decât să și cheltuiești banii, mai ales când ai un deficit exagerat. Ministerul Apărării Naționale a avut între 2017 și 2023 2% din PIB alocat. O singură dată în 2020 s-a apropiat de 2%, în rest tot timpul a fost sub 2%. În 2023 a crescut bugetul la 2,5% din PIB. Ministerul Apărării a cheltuit atunci 1,58%. Anul trecut, în 2024, ministerul Apărării din nou a alocat 2,5% din PIB. Execuția bugetară s-a oprit la 2,26%. Anul trecut, Ministerul Apărării Naționale a cheltuit 7 miliarde de euro, dintre care 2,6 miliarde pe achiziții.

Anul acesta are 8,5 miliarde. Pe hârtie să vedem cât va fi cheltuit dintre aceștia. Până acum, și deja am intrat în a doua, în jumătate a anului aproape, nu s-a semnat niciun contract major de achiziții, ceea ce înseamnă că va fi greu și anul acesta să se ajungă limita de 2,5%, care ar însemna 8,5% din buget. Să vedem decizia finală de la summit-ul NATO. Am înțeles că până în 2030 trebuie să ajungă la 3,5% sau 2035. Sunt foarte multe presiuni, de exemplu, din partea Spaniei, dar și a Italiei, a Franței, a Germaniei, să fie un ritm de creștere, să nu fie unul accelerat.

Dar depinde și ce va face Ministerul cu banii aceștia. De exemplu, tot în programul de guvernare scrie că va lua servicii juridice la contractele de peste 100 milioane de euro. Servicii juridice în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale are peste 50 de juriști la structurile centrale care se ocupă cu achiziții. La Ministerul Apărării Naționale are o direcție juridică, are structurile juridice la statul major al apărării, la categoria de forță, la direcția generală de armamente. Dacă începe să dea banii pe vopsit garduri, servicii exterioare și cea mai departe, nu o să aibă bani pentru principalele misiuni ale armate și anume, am văzut tot în programul de guvernare, creșterea numărului de militari. Asta își propune Ministerul Apărării Naționale, creșterea numărului de militari.

De altfel, este o cerință de la NATO să dăm la dispoziția NATO mai mulți militari, nu doar România, toate țările NATO. De asemenea, creșterea achizițiilor și ritmului achizițiilor, fiindcă degeaba cumperi aeronave F-16 și începi procedura în 2012, dacă tu în 2025 ai două escadrile și a treia încep să vină avioanele, dar tu încă nu ai baza pregătită, cea de la Kogălniceanu, chiar dacă ai început un program de modernizare în urmă cu 5 ani. Toate aceste întârzieri și necorelări afectează destul de mult serviciul de pregătire al militarilor și automat și securitatea națională.

Tot la NATO s-a stabilit. În primul rând avem nevoie de sisteme de apărare aeriană și antibalistică. Am văzut că în programul de guvernare ambiția este să creăm un centru integrat de apărare aeriană. În acest moment avem trei sisteme Petrior, dar acestea nu sunt integrate cu alte sisteme majoritatea sovietice sau foarte vechi, cum este, de exemplu, sistemul Hauk. Ele nu sunt integrate și din această cauză este destul de greu să acționezi unitar pentru doborârea țintelor. Trebuie să se meargă pe rachete cu rază lungă de acțiune.

De asemenea, trebuie să se meargă pe introducerea dronelor de toate tipurile, de la drone maritime, drone terestre, drone aeriene. Trebuie să se meargă pe creșterea numărului de militari. Toate acestea sunt trecute în planul de guvernare, în programul de guvernare, dar ele trebuie să se și aplice, fiindcă tot acolo vedem scăderea numărului personalului cu 20% din administrația centrală, scăderea veniturilor cu 20% și așa mai departe. Va fi foarte greu să ajustezi nevoia de achiziții cu nevoia de reduceri, despre care se vorbește în acest moment. Să vedem dacă au găsit cumva un vrăjitor să poată să găsească această soluție, să crești ceva, să dezvolți ceva în timp ce economisești și bani”, spune el.