- Fitch menține ratingul României la BBB- cu perspectivă negativă, scrie ZF.
- Deficitul și datoria rămân ridicate, inflația se menține peste media regională.
- Economia crește lent, România depinde de finanțare externă și fonduri UE.
Fitch menține ratingul României la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă și păstrează țara în categoria „investment grade”, esențială pentru costurile la care se împrumută statul și, indirect, pentru creditele companiilor și ale populației, conform ZF.
Advertisment
Agenția menționează ca principale riscuri situația fiscală – un posibil eșec în reducerea deficitului bugetar – și incertitudinile politice sau externe. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniază că această decizie confirmă încrederea în planurile guvernului de consolidare fiscală.
România reduce deficitul, dar rămâne vulnerabilă prin creștere modestă și inflație ridicată
România pornește de la un deficit foarte ridicat (9,3% din PIB în 2024), iar măsurile adoptate – inclusiv creșterea TVA din august 2025 și înghețarea salariilor și pensiilor publice în 2026 – reduc treptat deficitul la 5,9% din PIB până în 2027. Totuși, acesta rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”.
Titlurile zilei
Creșterea economică se menține modestă, sub 1% în 2024–2025, și revine lent spre 1,2% în 2026–2027, sprijinită parțial de fondurile europene. Inflația rămâne ridicată, la o medie de 6,5% în perioada 2024–2026, peste nivelul țărilor comparabile.
România se împrumută scump, cu datorie și deficit externe în creștere, dar menține un sector bancar stabil
Datoria publică ajunge la 55% din PIB și urcă spre 63% în 2027, iar deficitul de cont curent se adâncește la 8,4% din PIB în 2024, semnificativ peste media categoriei „BBB”. România depinde de finanțarea externă, deși fondurile UE atenuează o parte din riscuri. Pe piețele internaționale, statul emite în iulie 2025 obligațiuni de 5 miliarde euro, dar costurile de împrumut rămân ridicate.
Fitch estimează că plățile de dobânzi urcă la aproape 9% din veniturile statului până în 2027. Sectorul bancar rămâne stabil și bine capitalizat, deși expus la riscuri prin legătura cu datoria publică și taxarea suplimentară. În privința guvernanței, România obține scoruri moderate la indicatorii cu privire la statul de drept, stabilitatea politică și controlul corupției, ceea ce influențează evaluarea finală a ratingului.