Fitch menține ratingul pentru România pe ultima treaptă recomandată investițiilor

• Fitch menține ratingul la BBB‑ cu perspectivă negativă, din cauza finanțelor slabe.
• Instabilitatea politică și un Parlament divizat întârzie consolidarea fiscală.
• Economia lentă și dezechilibrele externe cresc costurile de împrumut și datoria publică.

Fitch menține ratingul de credit al României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu o perspectivă negativă.

Decizia de a înrăutăți perspectiva ratingului, de la stabilă la negativă, a fost luată în decembrie, în contextul deteriorării situației finanțelor publice.

Evaluarea actuală face parte din revizuirile periodice și nu sunt așteptate modificări semnificative pe termen scurt.

Care este importanța evaluărilor de rating?

Ratingurile acordate de marile agenții internaționale sunt critice pentru investitorii în datorie guvernamentală, deoarece un calificativ mai slab semnifică un risc crescut și, implicit, costuri de împrumut mai ridicate pentru stat.

Modificarea perspectivei transmite investitorilor semnale cu privire la posibile revizuiri viitoare și indică perioada în care emitentul poate interveni pentru stabilizarea finanțelor, aspect important în contextul deficitelor bugetare ridicate și al nevoii mari de finanțare externă.

Care sunt factorii economici?

Perspectiva negativă reflectă o combinație între deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, încetinirea creșterii economice în 2024 și un nivel crescut de incertitudine politică.

Instabilitatea se accentuează prin decizii controversate, cum ar fi anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, ca urmare a presupusei ingerințe străine, și organizarea de noi alegeri programate pentru mai 2025.

Care sunt schimbările legislative și guvernamentale?

Alegerile legislative din 1 decembrie 2024 produc un Parlament mai divizat, ce reflectă o polarizare socială accentuată.

Formarea rapidă a unei coaliții pro‑europene din trei partide și adoptarea bugetului pentru 2025 în ianuarie reprezintă pași importanți, însă durabilitatea coaliției rămâne incertă.

Presiunile politice ridicate, în special în contextul campaniei prezidențiale, pot întârzia adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.

Ce se întâmplă cu deficitul bugetar?

România înregistrează un deficit bugetar de 8,7% din PIB în 2024, ce depășește ținta guvernamentală de 5% stabilită în Programul de convergență și rezultatul fiscal de 6,5% din 2023.

Deteriorarea fiscală se datorează creșterii rapide a cheltuielilor, inclusiv majorării salariilor din sectorul public și a pensiilor nefinanțate, iar impactul majorării pensiilor din septembrie 2024 adaugă presiuni suplimentare asupra consolidării.

Care sunt provocările în consolidarea fiscală?

Guvernul își propune reducerea deficitului la 7% din PIB în 2025, conform obiectivelor Comisiei Europene.

Estimările indică un deficit de 7,5% în 2025 și 6,8% în 2026, valori semnificativ mai mari decât media actuală.

Aceste condiții, alături de riscul creșterii costurilor de finanțare, fac ca consolidarea fiscală să se confrunte cu compromisuri dificile.

Se prognozează ca raportul datoriei publice la PIB să crească de la 53% în 2024 la aproape 60% în 2026 și să ajungă peste 65% până în 2028.

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist ZF, despre impactul pe care îl are rating-ul Fitch asupra business-ului românesc?

„Vă propun, în primul rând, să explicăm puțin ce este acest rating de țară. Agențiile de rating dau o notă diferitelor tipuri de active.

Datoria României este, practic, pentru un investitor un activ. Ei dau o notă datoriei publice a României. De fapt, despre asta vorbim.

Agenția de rating, fie că e Fitch, Moody’s sau Standard & Purse, cele trei mari agenții de rating din lume, toate americane, dau o anumită notă. În funcție de această notă, cu cât este nota mai bună, cu atât este considerată investiția mai sigură și, ca atare, dobânda este mai mică. Dacă tu ești investitor și te uiți la o investiție, te interesează, sigur, în primul rând, să fie sigură și, în al doilea rând, să-ți aducă mai mulți bani.

Dar, cu cât e mai nesigură, cel puțin din punctul de vedere al unei agenții de rating, cu atât ție îți aduce mai mulți bani, pentru că ai dobânda mai mare. În România, în momentul ăsta, are cea mai proastă „notă bună”, ca să zic așa, suntem la BBB- sau depinde cum are fiecare agenție, adică cu o treaptă mai sus de categoria junk, adică nerecomandat investiților. Acum, ce e foarte important de menționat aici, din punctul meu de vedere, este faptul că au dreptate și Ciolacu și Boluș, când ziceau, săptămânile trecute, că noi am avut niște ani foarte buni, ani în care… pot să dau un exemplu, 2017.

În 2017 am avut deficit bugetar de 2,97% și creștere economică de vreo 7%, ceva bine de tot. Dar atunci, când noi am avut aceste date macro foarte bune, de ce ratingul de țară a rămas în continuare pe ultima treaptă a investițiilor? Noi suntem pe această treaptă, pe ultima treaptă, cam din 2008 încoace, la aproape toate 3 agențiile de rating. Cred că doar Moody’s sau Standard & Poor’s la un moment dat a mai scăzut și a mai crescut în 2014-2015. În rest, noi am rămas pe această ultima treaptă a investițiilor. Este un semn de întrebare și aici.

Pe de altă parte, este clar că, așa cum zice și agenția, deficitul bugetar, dar nu neapărat atât nivelul deficitului bugetar, cât faptul că guvernul, mai întâi Ciucă, apoi Ciolacu, nu și-a ținut angajamentul de a reduce acest deficit bugetar.

Ei, în fiecare an au spus că o să-l ducă de la x% cât a fost, și o să-l scadă cu un punct procentual, cu două puncte procentuale, și în fiecare an a crescut în loc să-l scadă. Te penalizează, este normal să te penalizeze investitorii. Cam astea sunt, cel puțin din punctul meu de vedere, principalele două moduri de a privi acest rating.”, afirmă Botea.

Cum crede Răzvan Botea că România poate evita retrogradarea la poziția de junk?

Ok. Primul rând, cred că e și să avem niște noroc. Cred că asta, să ne rugăm să se întâmple o creștere economică, să se relanseze un pic zona euro și să ne ajute și pe noi să ne tragă. Este ceva și ce putem face, și anume să absorbim cât mai multe fonduri europene, deși aici vă mărturisesc că eu nu sunt deloc optimist. Chiar ieri vorbeam cu Fini și ne uitam pe niște cifre.

Guvernul trebuia în 2024, și-a programat, așa a zis la început de an, că o să aibă venituri din fonduri europene de 70 de miliarde de lei și a avut venituri din fonduri europene de 37 de miliarde de lei, something. Anul ăsta e și mai optimist.

O să am venituri din fonduri europene de 80 de miliarde de lei, după ce de-abia a reușit să facă 40 anul trecut, nici măcar 40. Deci, să atragă mai multe fonduri europene, să creștem economic, ca să ne ajute, că economia crește și deficitul bugetar, automat, ca pondere în PIB este mai mic, chiar dacă el în sumă, în miliarde, este la fel.

Și, sigur, să se țină de cuvânt să țină cât de cât chertuierile în frâu, adică mai ales cheltuielile cu salariile bugetarilor, să nu mai crească cum au crescut anul trecut. Dar, și aici sunt niște semne de întrebare, pentru că ne uităm pe cifre și vedem că unele cheltuieli sunt neverosimile. Cheltuielile cu bunuri și servicii să crească cu numai 5%, cheltuielile cu pensiile, iarăși, este o creștere de 10% programată în 2025, în condițiile în care tu vii cu niște creșteri asumate deja în 2024.

Este foarte complicat acum să-ți crească numai cu 10%, când ție în 2024, în ultimele trei luni din an, ți-au crescut cheltuielile cu 40%. Astea sunt cheltuieli care se reflectă și în anul următor, în 2025, pentru că impactul pe anul trecut a fost doar pe trei luni. Restul de nouă luni se va vedea în 2025. Deci sunt niște categorii de cheltuieli care nu sunt credibile pe partea asta.

Ca să-ți răspund scurt, să ne rugăm. Și, doar o chestie scurtă, și cu asta închei. Dacă ratingul de țară scade, crește costul de împrumut al Guvernului.

Asta este principala consecință imediată. Dar, poate omul se întreabă, „păi, și cum afectează pe mine?”, păi, statul român este principalul jucător de pe piața creditelor din România. El se împrumută cel mai mult din România și dacă statul se împrumută la dobânzi mai mari, automat trage în sus toate dobânzile din piață. Pentru că și banca, na, e și ea, e un business, până la urmă.

De ce să te împrumute pe tine, cu 5% la un credit ipotecar pe 30 de ani, când poate să îl împrumute pe Ciolacu. Mă rog, adică tot pe tine, că tot tu-i plăteai, nu-i plătește Ciolacu, să îl împrumute cu 8-9% pe 10 ani și să aibă, desigur, banii înapoi garantat, pentru că vorbim totuși de un stat, nu de un oarecare împrumutat. Deci, dacă cresc dobânzile statului, scade ratingul, cresc dobânzile statului, ne cresc dobânzile la toți.”, spune Botea.

Ultima analiză Allianz Trade arată o creștere a PIB cu 3,1% în 2025. De ce FITCH arată doar +1,4%?

„M-am uitat pe mai multe prognoze și, într-adevăr, variază destul de mult. Adică, dacă te uiți, guvernul, ca de obicei, este unul dintre cei mai optimiști privind creșterea economică. Ei au un 2,5%.

Comisia Europeană este și ea în linie cu așteptările guvernului de 2,5%, dar sunt și instituții internațioale, cred că FMI, n-aș vrea să mă înșel, nu am cifrele acum în față, FMI sau Banca Mondială, văd o creștere de 3,3% și ceva anul viitor. Acum, toți analiștii financiare… Da, uite văd aici, FMI 3,3%, nu sunt sigur s-ar putea să fie updated, nu sunt sigur. Așa… toți analiștii financiari care se uită și fac prognozele pentru 2025 spun că da, economia României, Europei, va accelera, vor accelera în 2025, dar peste tot există o steluță acolo care zice așa, „riscurile ca economia să crească mai puțin decât prognoza sunt mai mari decât oportunitățile ca economia să crească mai mult decât prognoza”.

Deci, toate prognozele sunt cu niște riscuri foarte mari și toate se bazează, în primul rând, pe faptul că Germania, de exemplu, se va relansa din punct de vedere economic. Germania vine acum pe 2025, 2024 a fost al doilea an de recesiune, al doilea an de recesiune pentru economie și al treilea an pentru industrie, iar în 2025 toată lumea se așteaptă să se relanseze economia germană și să ne tragă și pe noi după ea.

Iarăși, pe partea românească, la fel, să se relanseze industria, care, industria la noi, e de șase ani în recesiune. Deci, sunt și niște baze, ca să zic așa, nu neapărat optimiste, dar care comportă mai multe riscuri decât ar putea să existe oportunități pentru a crește mai mult. Și atunci, analiștii tot timpul spun „Da, economia va accelera, dar riscul este ca, mai degrabă, prognozele să fie pe partea de downside”.”, remarcă Botea.

Ce se întâmplă cu economia României?

Economia României înregistrează o creștere modestă de 0,9% a PIB în 2024, față de 2,4% în 2023 și 4% în 2022, ce reflectă o încetinire progresivă a activității economice.

Exporturile sunt deosebit de slabe, iar deficitul de cont curent crește, semn că economia se confruntă cu probleme de competitivitate.

În acest context, se așteaptă ca datoria externă netă să crească de la aproximativ 14% din PIB în 2024 la 19% în 2026.

Condițiile de finanțare sunt deteriorate

Până în octombrie 2024, condițiile de piață sunt favorabile și lichiditatea este amplă, însă în ultimele luni se înrăutățesc din cauza riscurilor fiscale și politice crescute și a cerințelor mari de finanțare.

Emiterea de euroobligațiuni în februarie 2025, pentru un total de 4,1 miliarde de euro, evidențiază tendința de creștere a datoriei, iar raportul plăților de dobânzi față de venituri se așteaptă să ajungă aproape de 8% în 2026.

Ce se întâmplă în sectorul bancar?

Sectorul bancar românesc se remarcă prin capitalizare solidă, profitabilitate și lichiditate ridicată, iar majoritatea finanțării provine din depozitele locale.

Calitatea activelor rămâne bună, cu o rată a creditelor neperformante de 2,4%, deși băncile mai mici se confruntă cu dificultăți legate de taxa pe cifra de afaceri.

Rentabilitatea băncilor mari se așteaptă să rămână relativ puternică în următorii doi ani și să se mențină aproape de performanțele din 2023‑2024.

Care sunt factorii de risc și oportunitățile pentru revizuirea ratingului?

Evaluarea negativă se amplifică prin creșterea continuă și rapidă a datoriei publice, eșecul implementării măsurilor de consolidare fiscală și efectele negative ale șocurilor fiscale sau politice interne.

În schimb, o consolidare fiscală mai puternică și reducerea îndatorării externe conduc la o actualizare pozitivă a ratingului, ce stabilizează raportul datoriei publice la PIB pe termen mediu.

Pe lângă decizia Fitch de a menține calificativul BBB‑ cu perspectivă negativă, agenția S&P înrăutățește perspectiva ratingului României și confirmă același calificativ.

Incertitudinea politică ridicată și deteriorarea situației fiscale sunt principalele motive, iar Fitch avertizează că efectele negative ale acestei instabilități influențează semnificativ consolidarea fiscală.

Perspectivele negative se reintroduc recent, după o perioadă în care acestea se stabilesc din martie 2023.