Felix Lucian Căprariu, Președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov: Important este ca Ministerul de Finanțe să vină cu soluții cât mai rapide care să nu mai sperie piața și să nu dezechilibreze în primul rând zona de bursă, care e o referință pentru România

• Numărul microîntreprinderilor din România scade în 2024.
• Numărul insolvențelor crește cu 9,4% în 2024 față de anul anterior.
• Suspendările de activitate cresc cu 14,6% față de 2023.

Numărul microîntreprinderilor din România scade în 2024, și ajunge la circa o treime din nivelul atins în 2022, în urma unor modificări fiscale cu impact direct și imediat asupra mediului antreprenorial. În 2024, intrările în insolvenţă cresc cu 9,4 %, iar suspendările de activitate urcă cu 14,6 % faţă de 2023.

Totuşi, numărul total de entităţi active atinge un nivel record, de aproape 1,7 mil. la finele anului.
Printre cauze se numără restricțiile impuse prin OUG 16/2022 și completările din OUG 115/2023, care limitează deținerea la o singură microîntreprindere per asociat și impun noi criterii de eligibilitate.

Consecințe: mii de firme migrează către regimul de impozitare pe profit de 16%, își reduc competitivitatea și capacitatea de inovare. Experții cer măsuri urgente de sprijin, precum reintroducerea facilităților fiscale, ajustarea plafoanelor și digitalizarea accelerată, pentru a preveni un declin continuu al micilor afaceri și al contribuției acestora la economia națională.

Ce spune Felix Lucian Căprariu, Președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov?

„Realmente, dacă luăm și analizăm piața per ansamblu, segmentul de microîntreprindere a apărut prin politicile economice pe care România și le-a asumat în perioada de ciclu II de finanțare europeană. Era un angajament clar de a stimula înființarea acestor categorii de intreprinderi.

La momentul 2022, după o analiză clar, s-a constatat că s-a atins acest prag de dezvoltarea sectorului de microîntreprindere. Facilitățile de 1% și 3% care erau acordate acestor categorii au stimulat dezvoltarea anumitor sectoare de activitate, în special cele de comerț și cele meșteșugărești.

Ajungând în zona în care analizarea economică a constatat că prezența microîntreprinderilor deținute de aceeași persoană fizică în mai multe zone creează o instabilitate, poate chiar și din punct de vedere a credibilității partenerului pe piață, s-a luat în calcul ajustarea acestei facilități.

Inițial s-a luat în calcul pe categoria de două microîntreprinderi deținute de o persoană fizică sau juridică ca și unitate de control, după care rezultatul a fost acesta de a nu putea deține decât o singură societate în categoria microîntreprinderilor.

Dacă ne uităm în activitatea economică specifică, o să observăm că aceste persoane care dețineau această categorie de intreprindere în mai multe sectoare de activitate, era justificabil, dar erau societăți care activau în același sector de activitate și atunci s-a considerat că este într-adevăr o dezmembrare reală pentru atingerea unui indicator de profitabilitate ridicat.

A trebuit să fim echitabili. Impactul pe buget nu a fost într-adevăr cel scontat în studiul pe care Ministerul de Finanțe l-a făcut, dar pe partea activității economice sau mai ales a antreprenorilor, impactul a fost destul de ridicat în ideea în care revenirea într-o formă inițială anterior anului 2011-2012 de a deține toată activitatea într-o singură întreprindere și trecerea la o impozitare de 16% au însemnat niște costuri, poate au însemnat chiar diminuarea activității în anumite zone sau chiar renunțarea la angajați.

Cred că instrumentul de stimularea microîntreprinderilor trebuie să fie păstrat, dar să fie echitabil în maniera în care activitatea trebuie să asigure o competiție reală în sectorul economic românesc. Soluțiile sunt legate foarte mult de activitatea economică a fiecăruia. Nu cred că ne vom mai aștepta în viitorul apropiat să avem acest drept de a deține mai multe microîntreprinderi cu ajutorul cărora să putem să beneficiem de aceste facilități fiscale.

Asta se vede clar din activitatea pe care și de altfel din tendințele pe care Ministerul de Finanțe le prezintă în piață. Soluțiile sunt în curtea antreprenorilor, a noastră, în ideea în care să identificăm forme prin care să ne creștem profitabilitatea prin competitivitate, prin exact cum ați spus și dumneavoastră prin mecanisme de digitalizare și de ajustare a costului de producție, dar și prin alte forme de susținere a sectorului întreprinderilor, pe care Uniunea Europeană le are tot timpul la dispoziție și dialog constant cu România și la care noul guvern sperăm să se aplece și să vină cu soluții clare către zona antreprenorială.

Concret, ordonanța va rămâne. Vom rămâne probabil sub acest mecanism de maximo-micro-întreprindere. Ce este important este partea de susținere financiară prin programe clare de finanțare atât de la bugetul de stat atunci când bugetul de stat va permite, dar și de la bugetul european. Facilități de natură fiscală pe anumite sectoare de activitate care sperăm ca guvernul să elaboreze, aceste subiecte de impact sectorial în care să identifice care sunt sectoarele care au nevoie de sprijin.

Cam aici vedem soluțiile reale. Dialogul constant cu autoritățile locale pe care noi îl păstrăm în toate comisiile de dialog social cred că vor avea un rezultat benefic. Important este ca Ministerul de Finanțe să vină cu soluții cât mai rapide care să nu mai sperie piața și să nu dezechilibreze în primul rând zona de bursă, care e o referință pentru România, dar și sistemul bancar, care poate să fie mai puțin flexibil față de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în condițiile în care avem în derulare un program european de finanțare în care apelăm la finanțările bancare ca și contribuție proprie.

Este unul din cauze pentru că antreprenorii se retrag. Au învățat ce înseamnă riscul, știu să-l identifice și vor să nu mai ajungă în zona în care se încarcă cu creanțe care ulterior vor trebui achitate din diferite soluții economice sau subrefugii legislative care apar prin legea falimentului sau prin alte forme de protecție a societății.

Cred că cel mai corect ar fi ca noul aparat guvernamental să ia în calcul tot ceea ce îi se pune la dispoziție de către sectorul privat și în special de către organizațiile reprezentative cum IMM România și Concordia și să considere că suntem parteneri în situația actuală, nu suntem cei care, cum bine a spus cineva, trebuie să fim jupuiți cu scuzele de rigoare ale termenului”, spune el.