Felix Crișan, cofondator, Netopia Payments: Nu cred că mai vedem creșteri așa mari, cel puțin nu pe monedele cu capitalizare mare

• Companiile de plăți scad puternic după ce Amazon, Walmart vor stablecoin.
• Stablecoin-urile pot reduce costurile plăților retailerilor cu 90%.
• Proiecul GENIUS descrie condiții de emitere și operare cu stablecoin-uri.
• Circle, Tether, Paxos sunt primii emitenți de stablecoin-uri din lume.

Companiile de plăți scad puternic după ce retaileri giganți precum Amazon, Walmart, JD.com explorează opțiunea de plăți în stablecoin-uri pentru clienți.

Cine suferă cel mai mult?

Visa și Mastercard care pierd ambele 5%. Și nu sunt singurele, vedem scăderi de 2% la American Express, PayPal, dar și altele.

De ce vor retailerii să treacă pe stablecoin-uri?

Plăți transfrontaliere mai rapide și costuri cu 90% mai reduse. Iar retailerul din China JD.com spune că vrea să obțină licență internațională de stablecoin-uri.

Ce a mai catalizat acest hype al stablecoin-urilor?

Proiectul GENIUS stablecoin, care a trecut de Senat și pe care Trump îl așteaptă cât mai rapid pe masă ca să îl transforme în lege.

Felix Crișan, cofondator, Netopia Payments?

„Ca cele mai multe reacții astea inițiale, ele sunt cumva cu o amplitudine mai mare. Pe măsură ce lucrurile evoluează, vom vedea. Eu sunt destul de convins că, pe de o parte, valoarea atât pentru Visa cât și pentru Mastercard la acțiunilor lor, vor reveni cumva în același trend crescător. Și să nu uităm că atât Visa cât și Mastercard sunt dintre proponenții proiectelor bazate pe stablecoins. Deci, indirect, chiar dacă lumea va trece predominant pe vehicule bazate pe stablecoins, și ei vor avea, măcar indirect, de câștigat.

Mai trebuie să ne mai uităm și la faptul că, în ultimele șase luni, dacă ne uităm puțin și la cum a evoluat prețul celorlalte criptomonede versus dolar, să zicem, putem să zicem că, din punctul ăsta de vedere, chiar și Bitcoin a devenit un soi de stablecoin, pentru că au fost, în ultimele șase luni, chiar m-am uitat, a fost o variație de plus minus șase la sută. Adică, e ceva care e total de înțeles.

Deci, iată că, pe măsură ce piața crește și capitalizarea ei totală este din ce în ce mai mare, sunt absolut convins că vom vedea mișcări de-astea de amplitudine mare din ce în ce mai mică și amplitudinea la un moment dat va fi din ce în ce mai mică.

Pe Bitcoin și pe monedele cu capitalizare mare, nu. Acolo, asta e convingerea mea, că vom vedea creștere, dar va fi o creștere cumva înceată și cumva nelimitată, fără upper bound, pentru că, încă o dată, am mai discutat de multe ori la voi în emisiune, nu e doar că Bitcoinul face bine, ci și că dolarul și euro și toate celelalte monede fiat fac prost, adică nu poți să arunci în piață cu noi și noi suplai de dolari și de alte monede și să te aștepți ca prețul celorlalte asset-uri, că, până la urmă, în comparație cu dolarul, Bitcoinul este un asset, prețul celorlaltor asset-uri să rămână la fel comparativ cu dolarul. Deci, mai mulți dolari, cumva implicit, toate asset-urile, incluzând Bitcoinul, devin anominate în dolar, vor crește.

Deci, să revin la întrebarea inițială, nu cred că vom mai vedea creșterea așa mare, nu pe monedele cu capitalizare mare. Acum, bine, pe monedele astea, pe un pump-up fund care mai face pe Solana ceva, o nouă lansare, acolo e posibil să vedem pentru termen de câteva ore sau câteva zile, plus nu știu câte sute la sută, după care va veni un rapul și toată lumea va rămâne cu buzunarele goale.

Cred că acolo reacționează foarte mult investitori, hai să-i zicem tradiționali, care au capital și care pe de o parte se uită și zic stai puțin, dacă eu în compania aia, dacă compania aia cumva schimbă strategia și vrea să se apuce să-și facă Bitcoin Treasure și nu știu ce, nu înseamnă cumva că produsul pe care ea îl vinde nu are nicio valoare sau prevede că în viitor va produce mai mult return pentru investitor având un treasury de Bitcoin decât focusându-se pe produsul ei. Cred că asta este evaluarea investitorului și de asta, pe termen scurt, acțiunile lor tind să scadă.

Dar, pe de altă parte, vedem că cele 4-5 companii despre care se vorbește, care au început mai de mult și despre care se vorbește destul de mult timp, ele o duc bine doar datorită faptului că în ultimele, în orice perioadă de timp ne uităm, evoluția asset-urilor pe care ele le-au cumpărat a fost pozitivă. Și pe partea cealaltă mai trebuie să ne uităm că mai sunt și companii și multe din companiile astea au început, de fapt, punându-și balance sheet-ul lor. Cu alte cuvinte, noi avem în conturile noastre din profitul generat în anii trecuți pe care nu l-am distribuit către investitori, avem niște bani. Ce facem? Apropo de ce vorbeam mai devreme cu valoarea dolarilor sau euro pe care îi ținem în cont. Ei își pierd din puterea de cumpărare. Nu mai bine cumpărăm niște lucruri care probabilitatea mult mai mare este ca acele bunuri să se aprecieze. Și astfel au început punându-și balance sheet-ul lor.

Metaplanet, cred că este cel mai bun exemplu la partea asta. Și au pus balance sheet-ul. A început, i s-a apreciat. Și cred că a fost prima, Metaplanet fiind în Japonia. Acum se lăudau că au balance sheet-ul de un miliard. Un triliard de yeni în bitcoin”, spune el.