Există un risc inconfortabil de ridicat pentru anul viitor de recesiune globală, arată o analiză XTB

hartii documente lege

Analiză XTB: Există un risc inconfortabil de ridicat pentru anul viitor de recesiune globală.

O recesiune sincronizată în adevăratul sens al cuvântului nu e, în acest moment, certă. De la un scenariu la altul, se poate vorbi de creştere modestă sau de recesiune. 

Totuşi, pentru unele categorii de consumatori şi companii, constrânse de preţuri mai mari, dobânzi mult mai aspre decât cele cu care se obişnuiseră, şi o cerere mai redusă, o parte din anul viitor se poate „simţi” ca o recesiune, mai ales prin comparaţie cu redresarea puternică atinsă în 2021 şi prima parte a acestui an, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, într-o analiză care identifică scenariile şi riscurile majore în România, Europa şi la nivel global.

Este foarte probabil ca economia globală să frâneze rapid, iar o serie de ţări să intre în recesiune, cel puţin în prima jumătate a anului viitor, iar unele la nivelul întregului an.

Banca Mondială estimează că înăsprirea politicii monetare va duce la o creştere de doar 0,5% a economiei globale. Apropierea de linia neutră e departe de a fi confortabilă.

România riscă, în opinia noastră, o încetinire pronunţată în 2023, de la un ritm de creştere solid care se poate apropia de 6% până la finalul acestui an, spune Cazacu.

Prognoza din vară a Comisiei Europene, de 2,6% pentru avansul PIB-ului în România în 2023, se loveşte de necesitatea de a echilibra bugetul împovărat cu dobânzi mai mari şi cheltuieli neflexibile şi de a gestiona consumul erodat de inflaţie, într-un context de pieţe de export în în scădere (Germania, prima destinaţie de export pentru ţara noastră, fiind serios afectată de criza energiei).

În aceste condiţii, riscul unei recesiuni tehnice este ridicat şi se poate materializa, dacă presiunile din piaţa energiei nu se temperează relativ rapid, în lunile următoare.

Pe un orizont scurt spre mediu, deficitul de cont curent, care ar putea ajunge la peste 9% din PIB, anul acesta, este o sursă de preocupare, mai ales într-o perioadă în care costul datoriei se află la niveluri mult mai ridicate faţă de anii anteriori.

Situaţia unor ţări ca Polonia, Republica Cehă, Slovacia, care au trecut de la surplus la deficit de cont curent, este totuşi relativ mai favorabilă: deficitul ar putea ajunge la 5% din PIB în Polonia, şi la 4% din PIB în Slovacia.

La rândul său, Germania se confruntă cu o creştere a preţurilor, definită ca fiind cea mai mare ameninţare pentru economia germană, potrivit ministrului de finanţe Christian Lindner.

Germania are o experienţă istorică apăsătoare cu inflaţia.

„Nu putem lupta cu inflaţia prin împrumuturi”, ca în timpul pandemiei, a adăugat acesta.

Inflaţia la nivelul producătorilor a atins un uimitor 45,8% faţă de anul anterior şi un record de 7,9% faţă de luna anterioară.

Prin comparaţie, inflaţia la nivel de consumatori, 8,8% în Germania, pare blândă.

Energia a fost motorul scumpirilor. Fără aceasta, inflaţia pentru producători ar fi avut o valoare de 14%, mai „pământeană”.

Veniturile reale mai mici ale cetăţenilor înseamnă mai puţini bani pentru achiziţii de bunuri şi servicii ne-esenţiale, tocmai când, pentru o mare parte din industrie, costurile au crescut considerabil.

Unele domenii vor rezista relativ mai bine, absorbind presiunile în marjele de profit, altele vor fi susţinute (sau preluate – vezi Uniper) de stat, fiind considerate esenţiale, însă umbrela publică nu se poate întinde uniform peste întreaga economie.

Germania riscă o recesiune, în prima parte a anului viitor, care nu ar mai fi o surpriză nici măcar pentru guvern sau banca centrală.

Deşi Germania e un caz special, situaţia e dificilă în toată Europa, avertizează analistul XTB România.

Datele Purchasing Manager’s Index (PMI) pentru zona Euro au rămas, pentru a doua lună consecutivă, sub linia neutră de 50 de puncte pentru industrie şi au coborât sub această valoare pentru sectorul de servicii, un trend care ar putea continua.

În zona Euro, prognoza cea mai recentă a Băncii Centrale Europene (BCE) vede o creştere de 0,9% în 2023, după 3,1% anul acesta, şi înaintea unui avans de 1,9% în 2024.

Pentru anul viitor, BCE e mai pesimistă decât Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 1,2% şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) cu 1,6%, dar estimările respective sunt mai vechi (iulie şi iunie).

Inflaţia ar urma, potrivit BCE, să coboare la 5,5% anul viitor şi 2,3% în 2024.

Ultimul trimestru al acestui an este estimat să însemne o scădere de 0,1% a PIB-ului zonei Euro, urmată de un trimestru întâi „plat” în 2023.

Din perspectiva noastră, riscurile sunt pronunţate în direcţia unei dezamăgiri, care să îndeplinească deja condiţiile de recesiune în Europa în primăvara anului viitor, şi probabil chiar la nivelul întreg anului, cu o scădere anuală de peste 1%.

În regiunea Europei Centrale şi de Est, Comisia Europeană vedea, în vară, un avans al PIB-ului în 2023 de 1,5% în Polonia, 2,1% în Ungaria, şi 2% în Cehia.

Cu datele actuale şi perspectivele pentru energie şi economiile majore din zona Euro, riscul unor creşteri foarte reduse, sau, în scenariul nefavorabil, al unor recesiuni, este considerabil sporit.

În Ungaria, unde comerţul cu amănuntul este în scădere de câteva luni deja, amintind de perioada crizei financiare, iar fondurile europene sunt sub ameninţarea de a fi oprite de Bruxelles, chiar şi estimarea de 0,9% pentru PIB în 2023 a Erste Bank ar putea fi prea optimistă.

China utilizează în continuare o dinamică de tip pornit/oprit prin închiderea unor oraşe în scopul limitării răspândirii virusului, în linia indusă de politica zero-cazuri.

Secvenţa actuală e mult diferită de ceea ce se vedea în timpul crizei financiare, când economia chineză a acţionat contra-ciclic, ajutând la amortizarea şocului global.

Acum, China resimte o contracţie a vânzărilor rezidenţiale, o încetinire a comerţului cu amănuntul şi a creditării.

Indicatorul Caixin PMI în industrie a ajuns sub 50 de puncte, în zona asociată scăderii sectorului, şi comenzile noi mai slabe avertizează asupra viitorului apropiat.

În SUA, la Jackson Hole, Jerome Powell a transmis că Federal Reserve ar accepta o recesiune ca preţ plătit pentru a ţine sub control inflaţia.

Miercuri, dobânda a fost crescută cu 0,75 de puncte, la 3 – 3,25%, nivelul cel mai restrictiv de după 2008.

În discursul de după decizia de politică monetară, Powell a păstrat linia anterioară: a recunoscut că nimeni nu ştie dacă traseul dobânzii va induce o recesiune, dar va ţinti totuşi obiectivul principal, limitarea inflaţiei.

Bursa americană a avut o sesiune foarte volatilă, închizând pe minus: S&P500 a pierdut 1,71%.

Semnale din economia reală urmărite de investitori sunt şi cele oferite de firmele de transport şi curierat.

FedEx a avertizat, după ce a dezamăgit prin rezultatele trimestrului al doilea, că se aşteaptă la cifre şi mai slabe în trimestrul următor. Mai mult, CEO-ul companiei care vede cum volumul global de expediţii scade, în fiecare din segmentele pe care operează, întrevede o recesiune globală.