- Belciu, Valorem: Cheltuielile de personal ajung la 10% din PIB.
- Belciu, Valorem: Cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
- Belciu, Valorem: E mai mult decât bugetul de Apărare.
- Belciu, Valorem: Continuăm să împrumutăm 2,7mld.€/lună.
- Subvențiile scad la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani.
- 2 luni/2025: Investițiile au -35% vs 2 luni/2024.
- Deficitul bugetar dă semne că depășește 8% din PIB.
- Salariul de la stat are +30% față de salariul din privat.
Excesele bugetare din 2024 ne lovesc din plin în 2025: Colectam semnificativ mai puțin decât in ultimii ani. Fără o schimbare majoră, cheltuielile de personal vor ajunge la 10% din PIB: cel mai înalt nivel de la criza financiara încoace.
Advertisment
Cheltuielile cu dobânzile se vor apropia de 3% din PIB, mult mai mult decât bugetul de apărare. Subvențiile scad la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani. Cheltuielile de capital se reduc dramatic, deși continuăm sa declarăm că nu ne oprim din investiții. În primele 2 luni ale anului, investițiile scad cu 35% față de nivelul din lunile similare din 2024.
Chiar și cu mult mai puține investiții, deficitul bugetar dă semne ca va depăși 8% din PIB – în principal din cauza salariilor, dar si a cheltuielilor sociale mari. Ca să acoperim deficitul bugetar, vom continua sa împrumutăm 2,7 miliarde de euro pe luna. Datoria guvernamentală ar putea depăși 58% din PIB (față de 49% în 2023). Rating-ul de țară al României deja e la ultimul nivel dinainte de junk la toate agențiile de rating. Sunt comentariile lui Bogdan Belciu, cofondator și partener la Valorem.
Titlurile zilei
Ce spune Bogdan Belciu, cofondator și partener la Valorem, pentru Aleph Business?
Cum am ajuns aici? Cine își asumă dezastrul bugetar?
„Cum am ajuns aici? Aș începe, la modul general, prin a discuta trei concepții greșite care circulă în spațiu public. Unul, România crește foarte repede. Deci problema… situația este în felul următor. În cifre absolute, produsul intern brut și salariile, de altfel, în ultimii 15 ani, au crescut de 2,5 ori. Ceea ce pare mult. Și ne creează impresia că situația economică este bună. Nu trebuie să uităm, însă, că România are unul dintre cele mai mari nivelele de inflație din Europa, și l-a avut întotdeauna, nu doar în ultimii ani. Dacă ne uităm la creșterea economică reală, această creștere a fost de doar 2,3% în medie de la criza financiară încoace. Ceea ce, comparativ cu situația dinaintea crizei financiare, respectiv o creștere de 6,6% pe an, este foarte… este puțin. Acum, e adevărat că Europa, în general, a crescut mai puțin în ultima vreme. Situația din România nu e nici chiar așa de proastă. Am crescut mai repede decât Bulgaria și Ungaria, de exemplu, de la criza financiară încoace, dar, evident, mai puțin decât Polonia, de exemplu. Cu un ritm de creștere de 2,3%, convergența României nu se va întâmpla așa de repede cum ne dorim și o sperăm. Deci, pe scurt, prima concepție greșită: situația economică este foarte bună. Nu este chiar așa.
A doua concepție greșită: avem un deficit bugetar și implicit, ne și îndatorăm din ce în ce mai mult pentru că investim. Acum, într-un climat în care toate cifrele cresc, în mare parte din cauza inflației, trebuie să ne uităm la indicatori relativi. Indicatorul relativ, cel mai simplu de utilizat și cel mai comun folosit, sunt diversele categorii de cheltuieli ca procent în PIB. În anii în care România a avut o situație bugetară bună, respectiv un deficit bugetar sub 3%, care este recomandarea Comisiei Europene, România investea în jur de 5% din PIB. Deci, cheltuiele de capital erau în jur de 5% din PIB. Astăzi sunt în jur de 7-8% din PIB. Deci, am avut o creștere de probabil 2% în medie. În egală măsură însă, cheltuielile cu salariile din sectorul public erau în jur de 7% din PIB. Astăzi sunt la 10% din PIB. Deci, avem 3% în plus cheltuieli cu salariile și mai avem încă 3% în plus cheltuieli, în esență, cu așa numitele cheltuieli sociale. Pensii, asigurările sociale și așa mai departe. Deci, practic, creșterile, 6% au venit din salarii și contribuții sociale, 2% vin din investiții. Deci, putem să spunem că au crescut amândouă, într-adevăr, dar cea mai mare parte a deficitului bugetar și implicit, cea mai mare parte a îndatorării vine din cauza salariilor care cresc încontinuu. Deci, practic, realitatea este că nu avem deficit bugetar pentru că investim, ci în principal avem deficit bugetar pentru că cheltuim mai mult decât ne permitem.
Ceea ce ne conduce și la a treia concluzie, la a treia înțelegere greșită, creșterea salariilor va duce la creșterea economiei până la o anumită măsură. În situația în care salariile cresc prea mult, prea repede, economia nu are capacitatea de a absorbi această creștere salarială și atunci ajungem să importăm din ce în ce mai mult. Practic, deficitul balanței comerciale a României este aproape de 10%-30%, în jur de 10% din PIB, ceea ce este foarte mult. În America se discută foarte mult de deficitul balanței comerciale, ei sunt undeva la 3-4% din PIB. Deci, în termeni relativi, evident, sumele în America sunt de ordinul trilioanelor, sau sunt de o mărime mai mare decât cele din România, dar, în termeni relativ, deficitul comercial a României este cu mult mai mare decât cel al Americii și foarte și foarte mare. Deci, practic, creșterea salariilor nu conduce doar la creștere economică, ci doar o mică parte din creșterea salariilor conduce la o creștere economică reală. Am avea nevoie de mai mult timp ca să absorbim o creștere a producției, ca să susțină, în esență, economia într-un mod mai sustenabil, sau, în fine, într-un mod mai eficient pe termen lung”, spune el.