Este inteligența artificială o oportunitate sau o amenințare pe piața muncii? Ce arată studiul

Studiu XTB: Inteligenţa artificială – oportunitate sau ameninţare pentru forţa de muncă?

Efectele inteligenţei artificiale vor avea un impact major asupra educaţiei, pieţei muncii, distribuţiei veniturilor şi alocării resurselor în societate.

Între câştigători, vor fi dezvoltatorii tehnologiilor care vor fi baza unor abonamente pentru infrastructură de servicii de AI şi cei care vor produce echipamentele şi uneltele pentru funcţionarea acestora. În prima categorie, posibil cea care va avea cel mai mult de câştigat, competiţia este strânsă şi surprize pot apărea oricând. Microsoft, prin OpenAI, Google, şi Amazon, cu serviciile de cloud, par a fi bine poziţionaţi pentru trendul noilor aplicaţii de inteligenţă artificială. În a doua categorie regăsim nume precum NVidia, ARM, TSMC, AMD, dar şi furnizorii de servicii de cloud, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaţionale.

În ciuda unor largi aşteptări de recesiune, în SUA, piaţa muncii se menţine solidă, iar rata şomajului e în zona minimelor ultimilor 50 de ani. Totuşi, în special în sectorul de tehnologie, unde se înregistraseră angajări masive în perioada 2020 – 2021, direcţia numărului de angajaţi a fost aceeaşi cu a acţiunilor celor mai multe nume din domeniu: în scădere.

Amazon a semnalat cele mai mari disponibilizări din istoria sa. În SUA, în total, companiile din tech au anunţat între 100 şi 150 de mii de tăieri de slujbe, potrivit estimărilor realizate de firme precum Challenger, Gray & Christmas sau Layoffs.fyi.

În ansamblu, însă, piaţa muncii rămâne una solidă. Acesta este şi unul din motivele cele mai puternice pentru care banca centrală din SUA continuă să ridice ratele de dobândă.

Un val de instrumente de tip AI (inteligenţă artificială) ridică însă o întrebare esenţială. Vor fi transformate masiv locurile de muncă ale viitorului? Să fie acesta punctul de inflexiune al locurilor de muncă „la birou”, al „gulerelor albe”?

Tehonologia care imită inteligenţa umană a evoluat de la aplicaţii izolate sau specializate şi documente de cercetare stufoase, dar inaccesibile publicului larg, la utilizare pe scară largă şi dezbateri intense despre rolul lor în societate, în piaţa muncii, în educaţie, în cunoaştere.

Popularitatea uriaşă a aplicaţiilor dezvoltate de OpenAI, între care ChatGPT şi Dall-E au atras atenţia giganţilor. Însă în pole-position se afla Microsoft, care investise deja 1 miliard de dolari în startupul finanţat iniţial şi de Elon Musk.

O structură de finanţare complexă ar urma să ofere, în funcţie de veniturile OpenAI, 49% din companie pentru 10 miliarde de dolari. E semnul unor schimbări majore şi o modalitate de a capitaliza de pe urma unui trend care ar urma să aducă beneficii la scară globală celor aflaţi în avangardă. Companii precum Amazon, Alibaba sau Meta au, de asemenea, investiţii ample în AI.

În acelaşi timp, Microsoft încearcă să lupte cu Google, care a investit în DeepMind. Gigantul are atât resursele de specialişti, cât şi datele pe care să „antreneze” modele de dimensiuni uriaşe, cu atât mai bune cu cât sunt „hrănite” cu informaţii de calitate. ChatGPT oferă abilităţi spectaculoase: poate răspunde la întrebări variate, în mod inteligent şi relevant, poate ajuta programatorii la realizarea codului-sursă, sau să scrie articole, sau chiar literatură, în tonul şi stilul preferat de cel care „comandă”.

Cum va arăta viitorul?

Taberele se împart în prezent între cei care văd o înlocuire rapidă şi întinsă a unui număr mare de angajaţi şi cei care consideră că noile unelte vor permite o eficientizare a muncii, o dezlănţuire a creativităţii.

Noile produse de AI ar permite o „simbioză” posibilă la alt nivel, oferind un sprijin, extinderea capabilităţilor, degrevarea de sarcini repetitive.

Noutatea este că nu mai e vorba doar de fabrici, unde deja se regăseşte un nivel de robotizare, sau de transport, unde condusul autonom înregistrează progrese, dar e la ani distanţă de o răspândire semnificativă. Reflectoarele se îndreaptă asupra profesiilor exercitate de cei care lucrează din birouri – sau de acasă, în profesii specializate, cu venituri mari şi foarte mari.

Acesta ar putea fi valul 2 al automatizării, iar efectele vor duce la rescrierea regulilor în societate. Tentaţia companiilor de a înlocui, fie şi parţial, unii angajaţi, sau de a reduce costurile ori de a renegocia raporturile cu angajaţii va fi dificil de ignorat.

În prezent, între optimişti şi pesimişti, puţine sunt treptele de legătură: societatea celor care au aşteptări pentru efectele progresului AI e foarte polarizată.

Efectele ar urma să se vadă în timp, iar orizontul ar fi de ordinul anilor. Întreaga societate ar trebui, însă, să înceapă să se pregătească de pe acum.