- România riscă retrogradarea ratingului dacă nu adoptă un plan de ajustare fiscală, potrivit Erste.
- Cheltuielile cresc mai rapid decât veniturile, deficitul e greu de controlat.
- Reformele și creșterea economică sunt esențiale pentru stabilizarea datoriei.
România se află sub presiunea agențiilor de rating și a investitorilor pentru a-și respecta angajamentele privind consolidarea fiscală. Analiza Erste subliniază că, deși riscul unei retrogradări a ratingului de țară poate fi evitat, acest lucru depinde de implementarea unui plan credibil de ajustare fiscală. În prezent, toate cele trei mari agenții de rating modifică perspectiva de la stabilă la negativă, iar deficitul bugetar asumat pentru anul 2025, de 7,0% din PIB, pare ambițios.
Advertisment
Care e situația bugetară din primele luni ale anului?
Execuția bugetară din primele două luni ale anului 2025 indică deja dificultăți în atingerea țintei de deficit. Deficitul bugetar în numerar se situează la 1,58% din PIB, o ușoară îmbunătățire față de 1,64% înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Veniturile bugetare cresc cu 3,5% față de anul anterior, însă cheltuielile cresc într-un ritm mai alert, de 3,7%. Ponderea cheltuielilor publice rigide, cheltuieli sociale și salariale, atinge 90,1% din veniturile bugetare recurente, în creștere față de 87,8% în 2024.
Este nevoie de măsuri suplimentare
Economiștii Erste avertizează că, în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, obiectivul de deficit devine dificil de atins. Deși raportul exprimă încredere în capacitatea guvernului de a realiza consolidarea fiscală promisă, apar și riscuri ce pot duce la un deficit mai mare decât cel estimat. Întârzierile în absorbția fondurilor europene și în derularea investițiilor planificate generează economii temporare, dar nesustenabile.
Titlurile zilei
Ratingul de țară riscă să scadă dacă Guvernul nu aplică reformele promise
Ratingul României rămâne la nivelul BBB–/Baa3, însă perspectiva devine negativă și reflectă îngrijorările legate de creșterea accelerată a datoriei publice. O retrogradare este considerată puțin probabilă până în toamna anului 2025, cu condiția ca Guvernul să adopte un plan de ajustare fiscală după alegerile prezidențiale din mai. Se așteaptă ca autoritățile să implementeze reformele promise, ce contribuie la stabilizarea raportului datorie/PIB.
Care sunt factorii de risc?
Dincolo de necesitatea unei ajustări a deficitului primar, dobânzile și inflația reprezintă elemente-cheie în dinamica datoriei publice. O eventuală creștere economică sub așteptări ridică riscul creșterii raportului dintre datorie și PIB, ceea ce poate agrava dezechilibrele fiscale și afecta încrederea investitorilor.