Zona euro a reuşit să înregistreze o creştere în ultimele trei luni din 2022, reuşind să evite recesiunea, chiar dacă costurile ridicate ale energiei, scăderea încrederii şi creşterea ratelor dobânzilor au afectat puternic economia blocului monetar, scrie Reuters.
Advertisment
Produsul intern brut din zona euro a crescut cu 0,1% în trimestrul al patrulea, au arătat marţi datele Eurostat, depăşind aşteptările unui sondaj Reuters care prevedea o scădere de 0,1%. Comparativ cu anul precedent, creşterea a fost de 1,9%, depăşind cu puţin aşteptările de 1,8%.
Dintre cele mai mari ţări din zona euro, Germania şi Italia au înregistrat rate de creştere negative pentru acest trimestru, dar Franţa şi Spania au înregistrat o expansiune, a adăugat Eurostat, pe baza unei estimări rapide care este supusă revizuirii.
Războiul din Ucraina s-a dovedit costisitor pentru zona euro, care acoperă acum pe 350 de milioane de persoane din 20 de ţări, având în vedere dependenţa mare a unor membri de energia ieftină.
Preţurile în creştere ale petrolului şi gazelor naturale au epuizat economiile şi au frânat investiţiile, forţând în acelaşi timp Banca Centrală Europeană să aplice creşteri fără precedent ale ratelor pentru a stopa inflaţia.
Dar economia a dat dovadă şi de o rezistenţă neaşteptată – la fel ca în timpul pandemiei COVID-19, când creşterea economică a depăşit aşteptările, deoarece întreprinderile s-au adaptat mai repede decât prevăzuseră factorii de decizie politică la noile circumstanţe.
Cifre mai recente, cum ar fi un indicator de încredere crucial sau cele mai recente date PMI, sugerează că este posibil ca creşterea să fi atins deja punctul minim şi că este în curs o redresare lentă, ajutată de sprijinul generos al guvernului şi de o iarnă blândă care a limitat cheltuielile cu energia.
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu rămâne totuşi slabă, cu o creştere slabă prognozată pentru 2023 din cauza unei scăderi mari a veniturilor reale şi a creşterii bruşte a ratelor dobânzilor.