Economia crește semnificativ în ultimele două decenii în ceea ce privește venitul pe locuitor, însă deficitele mari creează o situație critică ce necesită o corecție amplă

• România progresează economic, dar deficitele mari impun corecții majore, scrie ZF.
• Veniturile fiscale sunt scăzute, iar munca este suprataxată.
• Datoria publică crește de la 12% din PIB în 2008 la 53% în 2024.

România înregistrează progrese semnificative în ultimele două decenii în ceea ce privește venitul pe locuitor (ajustat la paritatea puterii de cumpărare) și alți indicatori economici, potrivit analizei semnate de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Ionuţ Dumitru (Academia de Studii Economice), Leonard Uzum (Banca Naţională a României).

Deficitele mari plasează economia într-o situație dificilă, ce impune necesitatea unor corecții majore care vor avea efecte semnificative asupra echilibrului macroeconomic, scrie ZF.

Care impactul corecției deficitului bugetar?

Specialiștii consideră că reducerea deficitului bugetar ar contribui semnificativ la diminuarea deficitului de cont curent.

Se estimează că ajustarea bugetară are un coeficient de transmisie de peste 0,5, ceea ce indică o influență considerabilă asupra echilibrului economic.

Moneda națională este supraevaluată

Analiza sugerează că leul este supraevaluat cu aproximativ 4% în termeni reali, dacă se utilizează deflatorul prețurilor producției industriale.

Elementul decisiv pentru reducerea deficitului de cont curent rămâne ajustarea deficitului bugetar.

Deficitele gemene sunt o problemă singulară în UE

România se confruntă de mai mulți ani cu deficite bugetare și de cont curent ridicate, un caz unic în Uniunea Europeană.

În 2024, ambele deficite depășesc 8% din PIB, iar aproape jumătate din deficitul bugetar este finanțat în valută. Deficitul bugetar cash atinge 8,64% din PIB în același an.

Datoria publică a României crește

Datoria publică a României crește semnificativ după criza financiară globală din 2008, când este la un nivel de 12% din PIB.

În 2024, aceasta ajunge la aproximativ 53% din PIB și reflectă o deteriorare semnificativă a poziției financiare a statului.

Veniturile fiscale sunt la un nivel redus

Veniturile fiscale, inclusiv contribuțiile sociale, sunt semnificativ sub media UE și se situează la aproximativ 27% din PIB, comparativ cu media europeană de 41%.

România are venituri fiscale chiar sub cele din țările vecine, precum Ungaria, Polonia și Bulgaria.

Care sunt problemele legate de fiscalitate?

Analiza subliniază că în România munca este suprataxată, în timp ce capitalul beneficiază de o impozitare redusă. Cu toate acestea, per total, România nu poate fi considerată o țară suprataxată în context european.

Conform raportului Taxation Trends, România are în 2021 o cotă implicită de impozitare de 14,6% pentru consum (locul 26 în UE) și 30,5% pentru muncă (locul 23 în UE).

Deși această cotă nu pare excesivă la prima vedere, în cazul salariaților cu venituri mici povara fiscală este mult mai mare.

În 2021, pentru un angajat fără familie, cu un venit echivalent cu 50% din salariul mediu, povara fiscală în România este de 37,2% și plasează țara în top 5 state cu cele mai ridicate taxe pe muncă, peste media UE de 31,9% și cea a zonei euro de 30,5%.

Această situație este determinată de schimbările legislative din 2017 (implementate din 2018), care transferă aproape întreaga povară fiscală asupra angajatului, o măsură rar întâlnită în alte țări europene.

Care sunt recomandările instituțiilor internaționale?

Pentru a spori echitatea fiscală, instituții internaționale precum FMI și Banca Mondială recomandă o reașezare a sistemului de impozitare a veniturilor.

Această măsură ar putea contribui la echilibrarea poverii fiscale între diferite categorii economice și la creșterea sustenabilității bugetare.