Dunărea va rămâne „autostrada“ cerealelor şi în următorii 20 de ani. Peste 40% din transporturile pe apă sunt de produse agricole în 2024, iar dependenţa nu va scădea

• Navigația pe Dunăre în 2025 este dificilă din cauza debitului scăzut al fluviului, scrie ZF.
• Dunărea rămâne vitală pentru exportul de cereale, fără alternative viabile pe termen scurt.
• Statul investește masiv în infrastructura navală, inclusiv prin proiectul FASTDanube2.

În anul 2025, navigația pe Dunăre se desfășoară în condiții dificile, din cauza unui debit considerabil mai scăzut decât media multianuală. În luna martie, debitul fluviului se situează la aproximativ 3.800 mc/sec, față de media istorică de 7.900 mc/sec. Această reducere rezultă din precipitațiile insuficiente și temperaturile neobișnuit de ridicate din iarna 2024–2025, când se înregistrează chiar și 20°C în ianuarie. Totuși, autoritățile române mențin condițiile minime de navigație și continuă să intervină pentru asigurarea traficului fluvial, scrie ZF.

Care e rolul Dunării în exporturile agricole?

Dunărea continuă să fie principala cale de acces către piețele internaționale pentru exportul de cereale. Transportul fluvial rămâne cel mai eficient pentru mărfurile vrac, iar produsele agricole domină în continuare traficul. În 2024, peste 40% din transporturile pe apă constau în produse agricole.

Ministerul Transporturilor afirmă că, deși explorează alternative de transport, nu consideră realistă o reducere a dependenței de Dunăre în următoarele două decenii.

Care e strategia națională de investiții în infrastructura navală?

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii implementează un program investițional pentru perioada 2020–2030, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1312/2021. Valoarea totală a investițiilor în infrastructura de transport din România ajunge la 72,7 miliarde de euro. Din această sumă, 4,46 miliarde de euro se alocă infrastructurii navale, prin fonduri europene și din bugetul național.

Care e rețeaua de transport naval din România?

România dispune de o rețea extinsă de căi navigabile interioare, porturi fluviale și un port maritim de importanță strategică – Constanța. Lungimea totală a rețelei interioare navigabile este de circa 1.700 km, dintre care 1.075 km aparțin fluviului Dunărea, ceea ce reprezintă 44,4% din șenalul navigabil total al fluviului.

Dunărea românească este împărțită în sectorul fluvial și cel maritim (între Brăila și rada Sulina, pe 180 km). În rețea se integrează și canalele artificiale Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă – Midia Năvodari, cu o lungime cumulată de 97 km, care asigură legătura cu Portul Constanța.

Care e evoluția debitelor Dunării?

Debitul Dunării scade în mod constant în ultimii ani. În ultimul deceniu, diminuarea ajunge la 3%, iar în ultimii cinci ani, debitul mediu anual se reduce cu până la 12,75%.

În lunile secetoase, din iulie până în octombrie, această scădere atinge 17%. Tendința confirmă necesitatea urgentă a unor investiții pentru menținerea navigabilității fluviului.

Care sunt măsurile tehnice și costurile operaționale?

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați desfășoară activitățile de întreținere: măsurători, semnalizarea șenalului navigabil, dragaje și lucrări hidrotehnice.

În anul 2025, costurile operaționale ale AFDJ pentru întreținerea navigației sunt estimate la 14,85 milioane de euro. Aceste lucrări contribuie la menținerea gabaritului de navigație, atât pe termen scurt, cât și mediu și lung.

Ce este proiectul FASTDanube2?

FASTDanube2 este un proiect major finanțat de Uniunea Europeană, cu un buget total de 230 de milioane de euro, din care aproape 120 de milioane revin României și AFDJ.

Proiectul, implementat în colaborare cu Bulgaria, prevede intervenții comune și separate pe malurile Dunării: dragaje, lucrări hidrotehnice, insule artificiale și șevroane. Scopul principal este asigurarea unui pescaj minim constant de 2,5 metri, pe o perioadă de 340 de zile pe an.

Transportul fluvial rămâne indispensabil pentru economia României

Ministerul Transporturilor susține necesitatea luării în considerare a alternativelor de transport, mai ales în domeniul economic. Totuși, în prezent și pe termen mediu, transportul pe Dunăre rămâne indispensabil, fiind soluția cea mai rentabilă pentru mărfurile vrac.

În 2024, produsele agricole, de vânătoare și silvicultură, precum și cele din pescuit, reprezintă 41,6% din traficul internațional și 54,3% din cel național pe căile navigabile interioare, totalizând 11,5 milioane de tone, dintre care peste 9,1 milioane sunt gestionate prin Portul Constanța.