Dumitru Miron, profesor la ASE: Transparența se obține prin digitalizare

• Trezoreria: Statul promite plăți de 157 mld. lei.
• Trezoreria: Statul plătește 39 mld. lei.
• Administrația centrală are deficit de 117,8 mld. lei.
• Excedentele din sisteme bugetare ajung la 60,8 mld. lei.
• Bugetul de pensii adună deficit de 2,9 mld. lei în 2024.
• Sănătatea pierde 1,13 mld. lei din cheltuieli neacoperite.
• Administrația locală economisește 18,8 mld. lei.
• Trezoreria raportează 71 mld. lei în conturi.
• Guvernul ia împrumuturi de 156 mld. lei pentru a plăti.
• Excedentele nu pot acoperi deficitele din alte sectoare.

Statul român promite mai mult decât poate livra. În 2024, din 157 de miliarde de lei asumate la plată, guvernul achită efectiv doar 39 de miliarde de lei, conform datelor Trezoreriei.

Diferența – peste 117 miliarde de lei – este un deficit din execuția bugetară, reflectat de Trezoreria Statului.

În timp ce administrația centrală adâncește gaura bugetară, administrațiile locale și fondurile de șomaj adună excedente.

Deficitul total reflectat de Trezorerie în 2024 – adică sumele cheltuite ce nu au fost acoperite din venituri proprii – a fost de 132 miliarde de lei.

Suma include atât cheltuieli din anii anteriori, cât și din anul 2024.

Ce spune Dumitru Miron, profesor la ASE?

„Păi se poate, pentru că e o problemă de arbitraj, de termene. Nu asumarea creditelor d-astea de angajament sau plăților posibile nu se face exact la momentul și în condițiile egale cu data plății. Apar asimetrii de temporalitate între încasările pe care le face sau la care se așteaptă și plățile care au fost anunțate sau care sunt liberate, cum se zice, prețios.

Sigur, sunt niște probleme, cum ar fi, de exemplu, gândiți-vă că s-au stabilit niște obligații de plata a impozitorilor. Trezoreria este banca statului. Instituțiile nu pot derula încasări și plăți decât prin conturile de la trezorerie. Iar actorii economici privați care au activități în relaționare cu statul trebuie să deschidă cont la trezorerie ca să poată să încaseze contravaloarea serviciilor sau să facă plăți.

Deci, de exemplu, impozitele trebuiau plătite până la sfârșitul lunii martie sau s-au dat facilități la impozițiile locale sau la alte categorii de plăți ale cetățenilor pe trei mobile. S-au dat reduceri dacă se plătesc până la sfârșitul lunii martie și atunci oamenii au achitat impozitele anuale în avans.

Sau, dacă vă dau un exemplu mai simplu, universitățile de stat derulează activitățile prin intermediul trezoreriei sau cea mai mare parte din activități. Universitățile publice au și studenți cu taxe. Aceștia trebuie să-și plătească taxele înainte de începerea semestrului 2, pentru semestrul 2. Semestrul 2 începe la începutul februarie, taxele s-au plătit, ele sunt în conturile de trezorerie, în așteptarea cheltuierii.

Sau sunt alte elemente, intrări de fonduri europene la anumite momente sau amânări, suspenderi sau blocări ale intrării fondurilor europene pe baza unor cheltuieli care s-au făcut sau au fost anunțate. Sunt foarte multe reglajele sensibile care fac posibil decartul de care vorbeați dumneavoastră.

Transparența e, pentru că, până la urmă, conturile de trezorerie sunt, să zicem, verificabile. Ele, practic, sunt verificate, certificate în Curtea de Conturi, instituțiile care operează cu trezoreria, cu banii publici sunt verificate. Sigur, transparență mai multă s-ar putea obține prin mai multă digitalizare. Transparența conturilor cu transparența activități în spațiul acesta digital, cu transparența conturilor, cu transparența tranzacțiilor, cu transparența actorilor care sunt la capătul plăților și încasărilor, ar fi benefic”, spune el.