Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: România poate salva până la 21 miliarde de euro din PNRR, dacă finalizează la timp proiectele mature și mută inteligent investițiile fezabile pe componenta de granturi

• România atinge un nivel de execuție financiară de doar 22,41% din fondurile PNRR, cu un an înainte de termenul-limită (31 august 2026), ceea ce generează un risc real de pierdere a peste 10 miliarde de euro, potrivit MIPE.4
• Marcel Boloș avertizează asupra a două riscuri majore: pierderea a 7,8 miliarde de euro din fonduri PNRR și imposibilitatea finanțării a 26,9 miliarde de euro din investiții deja contractate, în lipsa unei surse clare de acoperire.
• Ministrul Dragoș Pîslaru subliniază gravitatea situației: „Multe dintre investițiile planificate nu au niciun progres fizic”, precum proiecte din educație, sănătate și infrastructură.

România se află cu un an înaintea termenului-limită impus de Comisia Europeană pentru finalizarea investițiilor din PNRR, însă progresul este îngrijorător de scăzut.

Marcel Boloș spune că doar 22,41% din fondurile disponibile au fost plătite efectiv către beneficiari, ceea ce indică un risc major de pierdere a peste 10 miliarde de euro, conform estimărilor MIPE.

Dragoș Pîslaru, noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, confirmă că situația este gravă și adaugă că „multe dintre investițiile planificate nu au niciun progres fizic”, inclusiv proiecte majore din educație, sănătate și infrastructură.

Care sunt blocajele administrative?

România nu încasează niciun euro din PNRR în anul 2024. Cererea de plată numărul 3 e complet blocată mai bine de un an, din cauza:

• Neoperaționalizării AMEPIP,
• Numirilor întârziate în consiliile de administrație,
• Reformei fiscale pentru microîntreprinderi,
• Reformei pensiilor speciale pentru magistrați – încă nedefinitivată.

„Aceasta nu e o problemă punctuală, ci una sistemică. Proiectele au fost împinse în PNRR fără o bază reală și s-au fragmentat ca să pară mai multe”, spune Dragoș Pîslaru.

Care sunt problemele de credibilitate?

Potrivit lui Pîslaru, lipsa de asumare politică și populismul electoral amână sau resping reforme esențiale. Dincolo de întârzieri, România s-a concentrat excesiv pe conținutul teoretic al PNRR și pierde din vedere capacitatea de implementare.

În prezent, Comisia Europeană cere ca proiectele rămase în PNRR să aibă progres fizic de minimum 50%, altfel riscă să fie eliminate din finanțare.

Renegocierea PNRR e singura cale de salvare

Din ianuarie 2025, România începe o renegociere dificilă cu Comisia Europeană. Obiectivul e realist: identificarea proiectelor care pot fi finalizate până în august 2026 și repoziționarea celor mature pe componenta de granturi, pentru a evita pierderea fondurilor nerambursabile.

„Comisia a impus condiții clare: doar investițiile cu progres fizic peste 50% rămân eligibile. Asta e singura cale de a securiza ce mai putem salva”, spune Marcel Boloș.

Care e situația financiară actuală?

Datele prezentate de Boloș oferă o imagine clară:

• Încasări din PNRR: 10,7 miliarde euro
• Plăți către beneficiari: 8,23 miliarde euro (inclusiv TVA și contribuții naționale)
• Contracte semnate: 46,9 miliarde euro (valoare totală, incluzând cofinanțări și TVA)
• Contracte cu achiziții publice efective: 24,9 miliarde euro

Diferența enormă între contracte și execuție indică faptul că multe proiecte riscă să rămână doar pe hârtie.

Care sunt reformele esențiale?

Cererea de plată nr. 4 include reforme majore, precum:

• Reforma fiscală generală,
• Taxarea mijloacelor de transport poluante,
• Noua lege a salarizării,
• Codul urbanistic și cel silvic,
• Legea energiei (offshore),
• Legea apei și strategia biodiversității,
• Strategia privind hidrogenul (H2).

„Fără această cerere, nu putem continua PNRR. E piatra de temelie. Și ea nu poate fi transmisă până nu închidem oficial renegocierea”, spune Marcel Boloș.

Care sunt proiectele cele mai afectate?

Comisia Europeană și MIPE estimează că 7,8 miliarde euro sunt în pericol de a fi pierduți. Printre domeniile cele mai afectate:

• Sănătate – 920 mil. euro (spitale publice),
• Mediu – 2,29 mld. euro (apă, canalizare, deșeuri),
• Educație – 728 mil. euro (unități de învățământ),
• Eficiență energetică – 1,02 mld. euro,
• Infrastructură transport – 1,98 mld. euro,
• Digitalizare și RePowerEU – 728 mil. euro.

Care sunt soluțiile ratate?

România a încercat să propună proiecte noi pentru a compensa potențialele pierderi, dar:

• Situația bugetară fragilă a blocat orice suplimentare,
• Injectarea celor 7,8 miliarde în capitalul Băncii de Investiții și Dezvoltare a fost refuzată,
• Propunerile de instrumente financiare pentru IMM-uri au fost abandonate.

„Aceste fonduri erau o sursă ieftină de finanțare – cu dobânzi de 1,5–2%, nu 8% cum ne împrumutăm de pe piață”, spune Marcel Boloș.

Ce urmează?

România se pregătește să renegocieze PNRR cu Comisia Europeană, dar în paralel se construiește un mecanism de monitorizare strictă. „Pe proiectele fără progres fizic trebuie să avem grafic clar de execuție. Fără el, nu putem justifica absorbția banilor”, spune Pîslaru.

Cererea de plată 4, aflată în pregătire, ar putea aduce între 5 și 6 miliarde de euro – un „balon de oxigen” pentru bugetul național.