Deficitul comercial urcă la 35,1%. Radu Mușetescu, profesor la ASE: Avem undeva la 7 miliarde investiți străine directe

• Deficitul comercial urcă la 35,1% în ianuarie-februarie 2025.
• Exporturile cresc cu 0,7%, până la 15,15 mld. €.
• Importurile urcă cu 8,2%, pâna la 20,76 mld. €, potrivit INS.
• Mașinile și echipamentele au o pondere de 45,5% din exporturi.
• Exporturile extra-UE ajung la 4,5 mld. €.

Deficitul balanței comerciale al României urcă în primele două luni din 2025 la 5,62 mld. euro, plus 35,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele INS.
Exporturile cresc ușor, cu 0,7%, până la 15,15 mld.euro, în timp ce importurile accelerează cu 8,2%, până la 20,76 miliarde euro. Mașinile și echipamentele de transport au o pondere de 45,5% din exporturi și 34,4% din importuri, urmate de alte produse manufacturate, 28,2% la export și 28% la import. Schimburile comerciale cu țările UE27 reprezintă peste 70% din totalȘ 10,65 miliarde euro la export și 14,78 miliarde euro la import. Restul de aproape 30% revine relațiilor comerciale extra-UE, cu exporturi de 4,5 miliarde euro și importuri de 5,98 miliarde euro.

Ce spune Radu Mușetescu, profesor la ASE, pentru Aleph Business?

Ce urmează pentru economie?

„Discuția cu privire la deficitul comercial e o discuție foarte interesantă legată de România. Suntem pe locul 10 în lume după mărimea deficitului comercial. Suntem aproape de Grecia. Sunt singura economie de mărimea noastră care ne întrece. Deci Grecia este într-o situație mai dificilă decât noi. Problema deficitului comercial este aceea că, într-adevăr, anual ies din România cam 30 și ceva de miliarde de euro, în sensul în care exporturile noastre sunt mai mici decât importurile. În mod normal, această sumă ar trebui acoperită din investiții străine directe, din remitențe ale cetățenilor români. Însă, din păcate, aceste fluxuri care intră în România sunt destul de modeste.”

„Avem undeva la 7 miliarde investiți străine directe. Remitențele se păstrează la un nivel ridicat, adică românii care muncesc în străinătate trimit acasă cam 10 miliarde. Ei bine, din păcate, diferența nu reușim să o acoperim prea bine, iar pe moment vine doar din faptul că ne împrumutăm și prin aceste împrumuturi obținem niște valută care, cumva, echilibrează, să zicem așa, această sumă de 30 de miliarde care ne iese în fiecare an. Cum ar putea România să reducă acest deficit comercial? În sine, deficitul comercial nu este o problemă, dar, într-adevăr, poate că invidiem țările care au un excedent comercial cum este Germania sau Polonia.”

Care e factorul fundamental de la baza acestui deficit comercial?

„În opinia mea, este o discuție foarte complexă. Factorul fundamental de la baza acestui deficit comercial al României ține de ceea ce eu percep a fi o supraevaluare a cursului de schimb al leului față de euro. Această supraevaluare a cursului de schimb a monedei românești împiedică, cumva, exporturile. Fiindcă, atenție, după mărimea importurilor relativ la mărimea economiei, noi nu suntem într-o situație dificilă. Chiar economia României este pe locul 40 în lume, după mărimea economiei, iar după mărimea importurilor este pe locul 60. Deci, nu importurile sunt problema României, ci exporturile. Și faptul că nu reușim să găsim, să zic așa, un avantaj competitiv pe piețele internaționale. Ați spus foarte bine că cea mai mare parte a comerțului exterior al României este cu Uniunea Europeană, ceea ce este foarte bine, fiindcă suntem parte a pieței comune.”

Ce efecte au asupra economiei salariile scăzute?

„Dar el mai sugerează și faptul că avantajul competitiv, să zic așa, al României ține în continuare de nivelul scăzut al salariului și faptul că multe companii, mai ales europene, produc în România la costuri mai mici decât o fac, să zic așa, în economiile lor naționale. Ceea ce pentru noi este o veste bună, dar nu ne asigură un avantaj competitiv pe termen lung. Ori, aici este de lucrat, e o decizie complexă, cum am putea, să zicem, echilibra acest deficit comercial, cum am putea încuraja investiții indirecte, care să compenseze ieșirile acestea de valută. Și opinia mea personală, ca economist, este că am putea pleca de la o politică monetară legată de cursul de schimb, mai relaxat. Adică, cumva, leul românesc ar trebui să devină mai ieftin. E o decizie, într-adevăr, cu implicații politice, sociale, dar este decizia care ne-ar putea asigura o repoziționare corectă din punct de vedere al avantajului competitiv pe piețele internaționale”, spune Radu Mușetescu, profesor la ASE.

Ne încadrăm în ținta de 7% din PIB?

„Știți foarte bine că România urmează că într-o lună să aibă niște alegeri importante, politice, și percepția mea este că acest eveniment ar putea marca o stabilizare a factorului politic, ceea ce va fi o veste bună, dar oricine ar ajunge președinte al României, orice guvern al României ar continua după această dată, actualul sau altul, va trebui, în opinia mea, să ia niște decizii importante. În acest moment e ușor să prognozăm prin extrapolare că ne-am putea încada în acest deficit. Cred că va conta foarte mult ceea ce se va întâmpla după luna mai”, adaugă el.