- Deficitul comercial crește cu 38,5%, în ianuarie.
- Deficitul comercial ajunge la 2,7 mld. €/ianuarie.
- România încheie 2024 cu deficit comercial de 33 mld. €.
Deficitul comercial crește, în prima lună din an, cu 38,5%, la 2,7 miliarde euro, o creștere cu 761 milioane de euro peste nivelul din ianuarie 2024, arată datele INS. Evoluţia deficitului e determinată de avansul de 10,3% al importurilor, la un total de 9,99 miliarde euro.
Advertisment
Exporturile se majorează cu doar 2,4%, la 7,25 miliarde euro. România încheie 2024 cu un deficit comercial de 33 miliarde euro, în creştere cu 15,3%. După ce exporturile scad cu 0,4%, la 92 miliarde de euro, importurile urcă cu 3,3%, la 126 miliarde euro.
O creștere constantă a importurilor poate duce la o presiune suplimentară asupra monedei naționale. Asta poate cauza deprecierea leului românesc, ceea ce ar crește costurile importurilor și, implicit, alimentele și produsele de larg consum pentru români.
Titlurile zilei
Deficitul comercial în creștere vorbește și despre dependența din ce în ce mai mare de importuri pentru bunuri esențiale. Creșterea importurilor înseamnă o nevoie mai mare de finanțare, prin împrumuturi externe sau creșterea datoriei publice.
Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, Universitatea Româno-Americană, pentru Aleph Business?
„Comparativ cu 2024, deficitul a crescut cu 38,5%. Dacă îl comparați cu 2023, creșterea nu e atât de mare. E doar de vreo 17 puncte procentuale depinde cu ce măsuram. În egală măsură, sigur, o lună nu e neapărat relevant pentru tot anul, dar trebuie să fim atenți la minusul înregistrat pentru că din nefericire, comparativ cu 2023 și chiar cu 2024, suntem într-o situație internațională mult mai complicată și mai îngrijorătare”, spune profesorul universitar.
Ce trebuie să sprijine Guvernul, cum putem reduce dependența de importuri și cum putem sprijini producția internă?
„Dinspre partea guvernamentală, probabil că o sprijinire, atât cât e ea posibilă în contextul deficitului pe care îl spuneați, a producătorilor locali, mai ales a procesatorilor, să spunem, de materii prime de maniera la care să exportăm cât mai puține materii prime și să vindem mai multe produse prelucrate cu valoarea adăugată cât mai mare ar fi o soluție. Dar ca să închid, dați-mi voie să spun că și fiecare dintre noi putem ajuta la reducerea acestui deficit. Sigur, din perspectiva noastră ca și consumatori, ca și indivizi, pe noi ne preocupă destul de puțin cât e deficitul țării. Dar ori de câte ori cumpărăm produse aduse din import, nu facem decât să alimentăm acest deficit comercial Pentru că cerem importuri mai mari și atunci nu facem decât să punem presiune fiecare dintre noi. Așa că în măsura în care e posibil, am putea fiecare dintre noi să fim un pic mai atenți dacă putem cumpăra bunuri comparabile fabricate în România”, continuă Ovidiu Folcuț.
Ne încadram în ținta de 7% din PIB?
„Dificil de încadrat în acea țintă, dar sigur, suntem la început de an și dacă ar fi să ne referim la datele statistice pe care dumneavoastră le-ați prezentat, deficitul pe ianuarie, cumva dacă îl înmulțim cu 12, am zice că ne încadrăm. Mă rog, mă tem că statistica nu o să fie atât de simplă, că nu e o chestiune lineară. E o provocare să ne încadrăm în acest deficit și probabil că cu cât vom reuși să sprijinim mai mult investițiile, indiferent că sunt ele autohtone sau străine, asta ne va ajuta un pic pe termen mediu și lung. În egală măsură, sigur, au apărut niște modificări în tabloul general se vorbește de o creștere a cheltuielilor pentru apărare în toate țările membre ale Uniunii Europene și asta probabil că va pune o presiune suplimentară. E adevărat că s-a spus că acea parte de deficit nu va fi luată în calcul, deci cumva va fi peste cei 7%, dar simplu de încadrat în 7% nu va fi pentru România în anul în care suntem”, încheie el.