Deficitul comercial are +38,5%/ianuarie. Răzvan Orășanu, președinte, Asociația „Ține de Noi”: Din păcate, importăm inclusiv foarte multe produse agricole, aproape un miliard, și importăm și produse pe care nu ar trebui să le importăm

• Deficitul comercial crește cu 38,5%, în ianuarie.
• E cu 761 mil. € mai mare decât cel din ianuarie 2024.
• Deficitul comercial ajunge la 2,7 mld. €/ianuarie.
• Importurile cresc cu 10,3%/ianuarie, la 9,99 mld. €.
• Exporturile au doar +2,4%/ianuarie: 7,25 mld. €.
• România încheie 2024 cu deficit comercial de 33 mld. €.
• Creșterea constantă a importurilor poate afecta leul.
• Deficitul commercial arată dependența de importuri.
• Creșterea importurilor înseamnă împrumuturi mai mari.
• Creșterea prețurilor impactează puterea de cumpărare.

Deficitul comercial începe 2025 în forţă, crește, în prima lună din an, cu 38,5%, la 2,7 miliarde euro.
E cu 761 milioane de euro peste nivelul din ianuarie 2024, arată datele INS.

Evoluţia deficitului e determinată de avansul de 10,3% al importurilor, la un total de 9,99 miliarde euro.
Exporturile se majorează cu doar 2,4%, la 7,25 miliarde euro.

România încheie 2024 cu un deficit comercial de 33 miliarde euro, în creştere cu 15,3%, după ce exporturile scad cu 0,4%, la 92 miliarde de euro, iar importurile urcă cu 3,3%, la 126 miliarde euro.

Ce spune Răzvan Orășanu, președinte, Asociația „Ține de Noi”, pentru Aleph Business?

Deficitul comercial al României se adânceste. E un semnal de avertizare care arată nevoia unor reforme. Ce urmează pentru economie, cum ne putem reduce dependența de importuri și cum putem sprijini producția internă?

„În primul rând, hai să traducem pe înțelesul telespectatorilor că acest deficit al balanței comerciale este o sumă, la nivel național, a tuturor deciziilor pe care noi le luăm la nivel individual.

De fiecare dată când un român se laudă altui român că și-a luat o mașină din import, sau are un echipament electronic mai sofisticat, care tot din import vine, sau și-a cumpărat un produs de lux, doamnele genți, și așa mai departe, care tot din import vin, știm foarte bine produsele la care facem referire, suma tuturor acestor decizii este găsită în cifrele pe care dumneavoastră le luați de acolo.

Simplu spus, atâta vreme cât, în continuare, cumpărăm mai mult din import decât reușim să exportăm, acest deficit se lărgește de la zi la zi. Și nu sunt doar produsele la care făceam referire, sunt și produse banale, gen jucării”, spune el.

„Din păcate, importăm inclusiv foarte multe produse agricole, aproape un miliard, și importăm și produse pe care nu ar trebui să le importăm, inclusiv o parte din pâinea care este mâncată în România, e pâine românească, dar de multe ori coca pentru a o face vine inclusiv ea din import. Deci suma tuturor acestor decizii este prezentă în adâncirea deficitului balanței comerciale”, adaugă el.

Cum vedeți economia în 2025 per total? Ce trebuie să sprijine Guvernul prioritar și per total? Ne încadrăm în ținta de 7% din PIB?

„Față de ce vorbeam mai devreme, cred că trebuie făcută o analiză la nivel de Guvern care să arate fiecare euro cheltuit din bugetul național, în ce măsură are un impact în producția națională. Să vă dau un exemplu. Ne bucurăm că facem autostrăzi și e foarte bine că facem autostrăzi, dar dacă oțel betonul pentru acele autostrezi provine din import, atunci trebuie să vedem cum putem încuraja acest sector al siderurgiei, mai ales că numai ce ați prezentat o știre mai devreme cu taxele vamale pe care le pun Statele Unite, care vor bulversa suplimentar acest domeniu și riscă să ne adâncească și nouă deficitul balanței comerciale prin efectul tarifelor vamale, care vin peste toate efectele pe care noi deja le-am analizat pentru lunile trecute”, spune el.

„Deci, încă o astfel de analiză nu a fost făcută. Noi nu știm dacă dăm niște bani la pensionari, de exemplu, că ăștia au fost banii care s-au dat cei mai mulți. Nu știm pattern-urile de consum, nu știm să măsurăm unde se duce efectul în economie. Și țări mai avansate, mai sofisticate, se uită foarte atent la aceste lucruri și încearcă să compenseze prin măsuri corelative.

Să vă dau un exemplu. Dacă constatăm că avem un deficit și avem în mod cert un deficit în zona de legume și fructe, atunci trebuie să existe niște ajutoare de stat și niște politici naționale care să reducă deficitul balanței comerciale, mai pe înțeles, să creeze niște depozite de legume și fructe, astfel încât să nu mai cumpărăm roșii și castraveți din Turcia, și să reușim să producem mai mult local. Și noi producem. Problema este că nu e asigurat tot lanțul. De multe ori producem și ele putrezesc la capul tarlalei, spun agricultorii. V-am dat un exemplu cum se poate gândi cap-coadă”, adaugă el.

„Dar, de asemenea, se poate gândi invers. Cel mai mare produs al nostru, la export este, în momentul, de față Dacia și Ford, deci, practic, autoturismele. Noi trebuie să ne gândim foarte serios cum putem să îi ajutăm pe acești doi investitori ancoră, atât să aibă un mediu de afaceri cât mai sănătos în România, cât să nu-și mute producția în altă parte, cât și cum reușim, prin reprezentanțele externe pe care le avem, să extindem exportul de Dacii și de Forduri, de exemplu, pentru că ele sunt produse complexe care nu sunt doar prin efectul lor favorabile pentru economie, ci și prin sutele de componente care se produc în România, în industria orizontală, care sunt, dacă vreți, cu valoare adăugată stocate în interiorul acestor mașini”, conchide Orășanu.