Deficitul bugetar în T1 e de 43,6 mld. lei. Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar: Dacă în trimestrul 2 nu se vede o bună îmbunătățire în privința reducerii cheltuielilor, în mod cert, în a doua parte a anului, se vor lua măsuri de creșterea a taxelor și impozitelor

• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Veniturile totale sunt de 141 mld. lei sau 7,4% din PIB.
• T1/2025: Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei sau 9,7% din PIB.
• T1/2025: Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei.
• T1/2025: Cheltuielile cu personalul au + 6 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• Nanu, Trezorerie: Lumea știe că sunt necesare măsuri suplimentare.
• Nanu, Trezorerie: România va aştepta rezultatul alegerilor prezidenţiale.
• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.

Guvernul nu prea reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile. România încheie T1 din 2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei, adică 2,28% din PIB. E o creştere de 7 mld. lei faţă de cel înregistrat în T1 din 2024. Veniturile totale sunt de 141 mld. lei. Cheltuielile totale sunt de 184 mld. lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 42 mld. lei, în creştere cu 6 mld. lei față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

Deficitul bugetar este în creştere şi dacă lucrurile se menţin la fel, Guvernul nu va reuşi să ajungă la finalul anului cu un deficit bugetar de numai 7% din PIB. Eurostat anunță recent că deficitul bugetar al României e de 9,3% din PIB în 2024, pe metodologia ESA. Stefan Nanu, șeful Trezoriei, spune clar ca toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, pentru că execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7% din PIB; că România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale pentru a lua măsuri suplimentare cu privire la deficitul. Ce politici si schimbari fiscale trebuie luate în vedere?

„Păi nici dacă, așa cum arată lucrurile, Guvernul nu prea are cash și nici nu prea știe, și nici nu prea vrea să ridică aparatul bugetar, să reducă cheltuieli, în general. Și la un moment dat se va ajunge, inevitabil, la majorări de taxe și impozite. Există o presiune prea mare din partea pieței pentru ca Guvernul să ia măsuri suplimentare. Dacă în trimestrul 2 nu se vede ca o bună îmbunătățire în privința reducerii cheltuielilor, în mod cert, în a doua parte a anului, se vor lua măsuri de creșterea a taxelor și impozitelor. Pentru că nu te mai așteaptă piețele exterioare, nu te mai așteaptă cei care se împrumuntă”, spune el.

Cum se reflectă imaginea fiscală a finanțelor din primele trei luni ale anului în percepția investitorilor internaționali și în ratingurile de credit ale României?

„Din acest punct de vedere, să știți că noi nu am avut probleme. Pentru că Guvernul, Ministerul Finanțelor, a reușit să se împrumute în acest an de pe piețele expanționare. Întrebarea este ce va fi în trimestrul al doilea și celelalte trimestre. Pentru că nu poți să iei toți banii de pe piața internă. Deci, la un moment dat, inclusiv la vânzările de titlu de stat către populație, resursele se vor epuiza. Și atunci tot va trebui să te adresezi piețelor internaționale. Iar acolo ei te judecă altcumva. Și vom vedea acum, pe final de luna mai sau început de vară, dacă agențiile de credit vor menține ritmul actual sau el va fi redus la categoria junk. Asta depinde foarte mult de rezultatul alegerilor și de stabilitatea Guvernului”, adaugă el.