Deficitul bugetar e la 1,58% din PIB. DUMITRU MIRON, profesor, ASE: Rămân în continuare mari cheltuielile, deci acest 1,58% practic, în mărime relativă, este inferior celui similar din anul anterior.

• Deficitul bugetar ajunge la 30,24 mld. lei după primele 2 luni din 2025.
• Deficitul bugetar ajunge la 1,58% din PIB după primele 2 luni din 2025.
• Veniturile statului cresc cu 3,5%, iar cheltuielile cu 3,7% an/an.
• Veniturile cresc la 89,66 mld. lei în februarie, +3,5% an/an.

Început de an cu stângul pentru România.
Deficitul bugetar ajunge la 30,24 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025, în creștere față de 28,99 miliarde de lei și 1,64% din PIB în aceeași perioadă din 2024.
Veniturile statului cresc cu 3,5% și ajung la 89,6 miliarde de lei. Cheltuielile, în schimb, cresc cu 3,7%, și ajung la aproape 120 de miliarde de lei.
Încasările din TVA scad cu 3,2% an/an, până la 19,69 miliarde de lei.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 4,41 mld lei, în scădere cu 46,4%.

Ce spune, Dumitru Miron, profesor, ASE, pentru Aleph Business:

Ținta pentru întreg anul este pentru un deficit în termeni cash de 7,04% din PIB, 134,6 miliarde lei. Acum, dupa 2 luni, avem un deficit de cash de peste 30 de mld. lei. Dacă în ianuarie aveam un deficit de 0,58% din PIB, după februarie avem 1,58% din PIB, o creștere de fix 1% într-o lună. Cum poate fi realizabil targetul de 7 procente la final de an?

“Cum noi trebuie să interpretăm în complexitatea sa evoluțiile pe două luni, având în vedere că în primele două luni au venit niște elemente care s-au reportat din anul anterior, adică niște plăți care au fost amânate la sfârșitul anului trecut, pentru ca să ne încadrăm, cel puțin cosmetic, așa, în ținta de deficit, au fost făcute acum și ele să își pună amprenta asupra plăților.

În al doilea rând, trebuie văzut cum evoluează lucrurile. Pe de-o parte, rămân în continuare mari cheltuielile, deci acest 1,58% practic, în mărime relativă, este inferior celui similar din anul anterior, pe primele două luni, care era 1,60%, dar în mărime absolută e mai mare, pentru că e 30 de miliarde față de 20 și ceva de miliarde.

Sunt semne și bune, pentru că, dacă luăm pe bune ce spun cei de la Ministerul de Finanțe, au început să crească încasările bugetare și pe la TVA și pe la alte categorii de impozite, dar sunt și semne mai puțin bune, pentru că există un imobilism destul de pronunțat în zona reducerii de cheltuieli.

Chiar dacă s-au înghețat majorările salariale și de pensii, să nu uităm că în ianuarie, la jumătatea lunii ianuarie, s-au plătit aceste drepturi aferente lunii decembrie din anul anterior.

Mai mult decât atât, creșterea veniturilor e necesară, pentru că la nivelul cheltuielilor e o rigiditate. Se străduiește degeaba guvernul să le comprime pentru ca să se încadreze în țintele pe care și le-a propus, pentru că unele dintre ele nu pot. Vor fi și procese în instanță care vor da înapoi niște, să zicem, sume care nu se mai dau. Sunt elemente foarte complicate în acest punct de vedere.

Ca atare, dacă se acționează în direcția cea consistentă a atragerii fondurilor europene – pentru că în prima parte a acestui an, în primele două luni, noi am avut o rată mică de absorție a fondurilor europene, în sensul de rambursări, de plăți de la Comisia Europeană – dacă, practic, se îndeplinesc cerințele acelea pe care organismele comunitare ni le tot pun pentru a elibera tranșele care ni se cuvin, ar putea să vină o anumită gură de oxigen.

Deci, sunt foarte multe elemente de luat în calcul în acest proces: reducerea continuă și fermă a cheltuielilor, creșterea veniturilor prin mai bună încasare a tuturor impozitelor.

Altfel, ajungem la ceea ce atenționează experții, dar atenționează și oamenii politici. Să nu uităm că însuși președintele interimar a atras atenția destul de apăsat că, dacă nu facem ceea ce s-a decis să se facă, vom avea probleme cu îndeplinirea țintei de deficit bugetar, odată, și, doi, va trebui să se apeleze la ceea ce fuge toată lumea să se facă, adică la creșterea surselor de venituri, adică la impozitare suplimentară.”

Cheltuielile de personal au crescut cu 19% în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024. Unde este promisa îngheţare a salariilor bugetarilor?

Înghețarea creșterilor salariale, nu înghețarea salariilor – parcă așa s-a spus. Deci, nu se mai acordă o bună parte din creșterile promise sau, practic, cuprinse în acte normative. Asta e o problemă.

Dar e foarte greu. N-ați văzut cât de greu este să se restructureze personalul? Pentru că e un imobilism de ani de zile. Să luăm, de exemplu, ce se întâmplă la Senat, unde sunt, vorba aceea, 600 de oameni care ar trebui să devină mai puțini și câte probleme apar.

Iar gândiți-vă că trebuie extrapolat acest lucru la toate autoritățile publice locale, la toate primăriile, la toate ministerele. Și degeaba primul ministru vine și spune că o să plece cu „plugușorul” pe la ministere și că o să trimită corpul de control să vadă în ce măsură se reduc secretarii de stat, directorii generali, personalul care e redundant etc.

Pentru că asta necesită o anumită perioadă de timp. E foarte greu să acționezi ca în Statele Unite, când i se spune cuiva, care a fost educat de când s-a născut, că în 15 zile trebuie să părăsească postul – și cam… pleacă. Deși, dacă ne uităm atent, ați văzut că nici în Statele Unite nu mai pleacă cei anunțați ca eliberați din funcții cu ușurința cu care plecau înainte.

Sunt foarte multe reglaje fine care trebuie făcute și va fi foarte greu să fie făcute. Deci cheltuielile de personal vor rămâne mari în continuare. Irațional de mari.

Vedem la partea de cheltuieli, la cele cu dobanzile, o crestere de 50,9% in primele 2 luni din 2025 fata de aceeasi perioada din 2024. De unde vine creșterea asta atat de mare si se poate remedia in lunile viitoare? Sau pentru ca statul se imprumuta din ce in ce mai mult si la dobanzi din ce in ce mai mari, aceasta cifra va creste pe termen lung?

“Să nu uităm un adevăr economic.

În momentul în care agențiile de rating ne declasează sau ne amenință, ne anunță că ne așteaptă ducerea către un prag mai jos, imediat pe piața financiară internațională, unde ne împrumutăm pentru a finanța datoria publică, pentru a finanța deficitul bugetar, apar consecințe.

Ca să ai un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei, trebuie să te împrumuți 30 de miliarde de lei, pentru că nu ai de unde altfel. Și atunci, agențiile internaționale, declasându-ne ca risc, ne cresc automat dobânzile la care ne împrumutăm.

Să nu credeți că băncile internaționale și chiar investitorii individuali, văzând că dobânzile cu care ne împrumutăm cresc, nu cer și ei dobânzi mai mari.

Deci, deficitul bugetar este într-o dilemă a prizonierului. Dacă nu transmitem semnale pozitive și în plan politic, și în plan economic – care să ne ducă la un rating de țară mai bun – ne vom împrumuta și mai scump în continuare, iar aceste costuri se duc tot în deficitul bugetar.

Mai adaug un lucru. Sunt semnale că e posibil ca cursul valutar să depășească 5 lei pentru un dolar.

În momentul în care va crește cursul dolarului – sau chiar al euro, în principiu – și se va deprecia leul, evident că se vor produce și acolo niște efecte de antrenare, care vor avea impact și asupra deficitului bugetar, pentru că vor crește prețurile, inflația.

Bugetul de stat poate părea că are de câștigat în perioadele inflaționiste, pentru că impozitele devin mai mari, baza de impozitare crește ușor. Dar sunt și efecte perverse care acționează în sens contrar.”