DEFICITUL BUGETAR E LA 1,58% DIN PIB. Adrian Bența, consultant fiscal: Vedem că persoanele fizice care realizează activități independente și extravenituri plătesc contribuții sociale la sănătate și la pensie mai mari, chiar dacă sunt salariați

• Deficitul bugetar ajunge la 30,24 mld. lei după primele 2 luni din 2025.
• Deficitul bugetar ajunge la 1,58% din PIB după primele 2 luni din 2025.
• Veniturile statului cresc cu 3,5%, iar cheltuielile cu 3,7% an/an.
• Veniturile cresc la 89,66 mld. lei în februarie, +3,5% an/an.
• Cheltuielile cresc la 119,9 mld. lei în februarie, +3,7% an/an.
• Statul colectează cu 3,2% mai puțin TVA în februarie an/an.
• Contribuțiile de asigurări cresc cu 9,7% în februarie an/an.
• Cheltuielile de personal urcă cu 16,2% în februarie an/an.
• Cheltuielile pentru asistența socială au +10,4% în februarie an/an.
• Cheltuielile pentru investiţii scad cu 23,98% în februarie an/an.
• Deficitul din 2024 a fost de 8,65% din PIB.
• Valoarea deficitului are +4,3% an/an.

Început de an cu stângul pentru România. Deficitul bugetar ajunge la 30,24 miliarde de lei, adică 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025, în creștere față de 28,99 miliarde de lei și 1,64% din PIB în aceeași perioadă din 2024.

Veniturile statului cresc cu 3,5% și ajung la 89,6 miliarde de lei. Cheltuielile, în schimb, cresc cu 3,7%, și ajung la aproape 120 de miliarde de lei. Încasările din TVA scad cu 3,2% an/an, până la 19,69 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 4,41 mld lei, în scădere cu 46,4%.

Este acest deficit un semnal de alarmă sau doar o fluctuație de început de an?

Ce spune Adrian Bența, consultant fiscal, pentru Aleph Business?

Ținta pentru întreg anul este pentru un deficit în termeni cash de 7,04% din PIB, 134,6 miliarde lei. Acum, după 2 luni, avem un deficit de cash de peste 30 de mld. lei. Dacă în ianuarie aveam un deficit de 0,58% din PIB, după februarie avem 1,58% din PIB, o creștere de fix 1% într-o lună. Cum poate fi realizabil targetul de 7 procente la final de an?

„Deficitul este greu de ținut sub control și în momentul în care statul nu își ține sub control propriile cheltuieli și vedem cereri de majorări de salarii uneori nejustificate din partea personalului public, vedem că sunt impuse noi obiective privind taxele majorate și dau exemplul extinderii impozitului specific pe cifră de afaceri. Cam toate benzinăriile o să își plătească acest impozit. Vedem că persoanele fizice care realizează activități independente și extravenituri plătesc contribuții sociale la sănătate și la pensie mai mari, chiar dacă sunt salariați.

Deci în general, din păcate, statul nu își ține sub control cheltuielile. Părerea mea este că avem, din păcate, o problemă și la veniturile statului, generate pe de-o parte de existența în continuare a evaziunii fiscale, chiar dacă au făcut pași destul de mari în combaterea evaziunii fiscale, vă reamintesc introducerea sistemelor RO E-factură, RO de cont de TVA, RO sigiliu și alte multe RO-uri. Ei bine, se pare că în continuare cei care nu plăteau taxe, cei care nu emiteau factură, nu emit nici acum, iar cei care plăteau TVA, plăteau impozitul, plătesc și în continuare, chiar dacă ei au făcut obiectul unor eforturi deosebite pentru a implementa aceste sisteme și pentru a respecta legea. Deci nu suntem unde trebuie în zona de combatere a evaziunii fiscale.

Pe de altă parte, trebuie spus că eu cred că evaziunea fiscală nu e atât de mare pe cât o aclamă autoritățile. Autoritățile uneori iau și măsuri care pot fi considerate ori eronate, ori abuzive. Deci din punctul meu de vedere, deocamdată nu putem ține deficitul sub control din cauza faptului că cheltuielile statului nu sunt ținute sub control. Încă suntem în zonă electorală și nu ne permitem să facem reduceri de cheltuieli, că acele reduceri de cheltuieli afectează votanții care votează o anumită categorie socială. Iar din punctul de vedere al veniturilor bugetare, încă nu am atins zona aceea reală de combatere a evaziunii fiscale. Vom vedea. Oricum, un deficit de 7% din PIB e unul destul de mare și nu ai cum să-l ții sub control”, spune el.

Statul a colectat doar 19,69 miliarde de lei din TVA, cu 3,2% mai puțin decât anul trecut, în timp ce rambursările de TVA au crescut de la 4,43 miliarde de lei la 6,08 miliarde de lei. Cum creștem nivelul de colectare?

„Încă suntem în zonă electorală și nu ne permitem să facem reduceri de cheltuieli, că acele reduceri de cheltuieli afectează votanții care votează o anumită categorie socială. Iar din punctul de vedere al veniturilor bugetare, încă nu am atins zona aceea reală de combatere a evaziunii fiscale. Vom vedea. Oricum, un deficit de 7% din PIB e unul destul de mare și nu ai cum să-l ții sub control. Aici sunt două aspecte diferite. În general, statul își ascundea deficitul prin rambursări întârziate de TVA. Adică în loc să le facem la timp în 45 de zile, așa cum prevede legea, le duceam pe o perioadă lungă, uneori și blocate cu inspecții de specialitate fiscală. Și atunci este normal ca rambursarea să se facă în mod real. Dreptul incontribuabil să i se ramburseze TVA-ul este unul absolut garantat de directiva TVA.

Dacă mă întrebați pe mine, directiva TVA este principala directivă la funcționarea mediului economic în Uniunea Europeană. Prin urmare, faptul că mie-mi rambursează TVA rapid și la termen, nu face decât să se respecte dreptul contribuabilului. În ce privește colectarea TVA, eu cred că sunt în continuare măsuri de îmbunătățit. Și sunt unele obiective și unele subiective. Cele obiective, prin care noi am încasat mai puțin, este generată de faptul că au scăzut vânzările. Ne place sau nu, România este afectată de o crize economică generată pe de o parte de venituri mai mici ale persoanelor fizic, consumatorul final care cumpără bunurile și cel care suportă TVA-ul”, spune el.

„Doi, de comenzi mai mici ale societăților care sunt cuplate la economia din vest, Germania în principal. Și a fost o criză economică și în Germania. Și atunci când firmele noastre comandă mai puțin de pe teritoriul României și TVA-ul colectat este mai mic. Și în continuare, rămân vânzările la negru pe care le fac unii operatori economici de obicei când clienții sunt persoane fizice. Să vă dau un exemplu absolut teoretic. Vine cineva la Adrian Bența, la cel care vorbește cu dumneavoastră, și spune așa „Domnul Bența, dacă cumpărați o fereastră de termopan și ea costă 1000 de lei. Dacă vă dau factură, costă 1190 de lei.” Adică cu 19% mai scumpă. „Dacă vă dau fără factură, costă fix 1000 de lei.” Astfel de proceduri în continuare există și sunt destul de larg întâlnite, în zona aceasta a operatorilor economici care vând către persoane fizice.

Apoi mai există și situațiile elevate, gen carusel, unde aici intervin mai multe societăți, unele dintre ele având un caracter comportamental abuziv sau, pe românește, fac evaziune fiscală. Ei bine, aceste situații continuă să existe în viața de zi cu zi. Însă trebuie făcută și aici o diferențiere între cei care sunt evazioniști de profesie, care doar au scopul să fraudeze taxele, și cei la care evaziunea fiscală este o sursă de a trăi. Vă aduceți aminte de magazinele de la țară unde se vinde pe caiet? Eu cred că acolo evaziunea este de fapt cea care generează un venit pentru a trăi de pe o zi pe alta. Deci ar trebui gândită și regândită calitatea care se adresează acelor operatori economici mici și foarte mici, unde evaziunea fiscală este doar o sursă de a trăi de pe o lună la alta”, adaugă el.

Cheltuielile de personal au crescut cu 19% în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024. Unde este promisa îngheţare a salariilor bugetarilor?

„Dacă mă întrebați pe mine, înghețarea creșterii prețurilor salariilor în sistemul public este o minciună pentru votanți. Pentru că în anul 2024 au crescut salariile din sistemul public exact în procente destul de mari. După ce au crescut, au anunțat că le îngheță. Ce înseamnă o înghețare a salariilor în sistemul public după ce acestea s-au majorat? Înseamnă ceea ce niciodată un salariat din mediul privat nu primește. Respectiv, înseamnă o garantare că tu îți primești salariul, dar îți primești un salariu după ce ți s-a majorat. Deci, subliniez, această înghețare a salariilor comunicată publicului larg este doar o minciună pentru votanți”, continuă el.

Vedem la partea de cheltuieli, la cele cu dobânzile, o creștere de 50,9% în primele 2 luni din 2025 față de aceeați perioadă din 2024. Cum putem reduce dependența de împrumuturi?

„Dependența de împrumuturi poate fi redusă doar dacă acele împrumuturi finanțează infrastructură. Deci, noi cunoaștem în felul următor, că un deficit poate fi direcționat către zona de consum, adică salarii, pensii. Nu o să ne placă ce vom auzi în continuare. Din salarii și din pensii se cumpără bunuri și servicii care nu sunt de obicei produse în România. Sau se fac din salarii și pensii, în general din salarii din sistemul public, ne facem concediile uneori prin străinătate, care înseamnă de fapt un export al deficitului bugetar, un export al banilor sau acel deficit poate să finanțeze infrastructură cum ar fi, de bine de rău, încă mai avem rezultate bune în infrastructură.

Și eu trebuie să le recunosc, că nu poți doar să critici, trebuie să apreciezi și când avem lucruri bune și vedem autostrada Sport, deci Pitești-Craiova, sau alte autostrăzi, hai să zicem și autostrada Dacia, ca să nu facem reclamă doar la un singur producător de auto. Ei bine, toate aceste elemente de infrastructură vor aduce o creștere economică, un plus de valoare. Deci, dacă aceste deficit și aceste împrumuturi se duc în zona de infrastructură, în zona de investiții ale statului, atunci acestea produc beneficii și vor anula din cheltuielile cu dobânzile.

Dacă împrumuturile se duc în zona de a finanța consumurile inclusiv consumul statului pentru că statul are un costum propriu, dar fiecare instituție își cumpără de la hârtie igienică, până la energie electrică sau alte cheltuieli, ei bine, dacă acestea vor finanța în continuare consumurile, dobânzile nu vor scădea, indiferent dacă ne place sau nu această discuție”, spune el.