Deficitul bugetar al României, în termeni ESA, urcă la 9,3% din PIB. Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar: Părerea mea, pe calcule pe care le-am făcut noi, 10% este deficitul; astea 8,7%, 9,3% sunt vrăjeală

• Deficitul bugetar cash este de 8,65% din PIB în 2024.
• Diferențele între cash și ESA provin din metodologii distincte.
• ESA include datorii neplătite și ajustări ale dobânzilor la termen.
• România are cel mai mare deficit bugetar din UE.
• Urmează Polonia cu un deficit de 6,6% și Franța cu 5,8%.
• Gradul de îndatorare al României este de 54,8% în 2024.
• Doar 6 state din UE raportează excedente bugetare în 2024.
• Zona euro reduce deficitul de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024.
• Deficitul mediu în UE scade la 3,2% în 2024.
• 12 state UE au deficite bugetare de peste 3% din PIB.
• Estonia are cea mai mică datorie publică: 23,6% din PIB.
• Grecia rămâne cea mai îndatorată țară din UE, cu 153,6%.
• Ministerul Finanțelor promite un deficit de 7% din PIB în 2025.
• România își menține traiectoria de reducere a deficitului.
• Cheltuielile neplătite majorează deficitul ESA cu 9,1 mld. lei.

România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Cu un minus de 9,3% din PIB, calculat după standardul european ESA, România depășește cu mult pragul de 3% recomandat în UE. În comparație, Polonia are un deficit de 6,6%, Franța de 5,8%, iar Slovacia de 5,3%. Situația României este agravată de diferențele dintre metodologia europeană și cea națională (cash), precum și de datoriile acumulate și dobânzile neplătite. Ministerul Finanțelor promite, totuși, o corecție a deficitului spre 7% în 2025. 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB. Statele care nu raportează deficit sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda şi Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) şi Portugalia (+0,7%). În zona euro, deficitul bugetar scade de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, în timp ce la nivelul UE, corecţia este de la 3,5% la 3,2%. România are un grad de îndatorare de 54,8%. Cele mai ridicate îndatorări din UE sunt în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franţa (113%), Belgia (104,7%) şi Spania (101,8%).

Ce spune Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

Care sunt principalele cauze structurale are deficitului ESA?

„Da, vedem că toate țările din Europa și-au redus deficitul bugetar. La noi a crescut. Acum, ca să explicăm puțin diferența între metodologia națională și metodologia europeană, ESA cuprinde și ceea ce guvernele amână în mod tradițional pe final de an și aruncă cheltuieli în 2025 sau rambursări de TVA, sau anumite investiții care sunt amânate în 2024, le aruncă în 2025, astfel încât deficitul pe cash să iasă bine în 2024. Acum, strict ca o părere personală, dă-mi voie să mă îndoiesc că deficitul ESA este de numai 9,3% din PIB. Estimările noastre de la Aleph News și Știu pe ce Lume trăiesc arată totuși un deficit de cel puțin 10% din PIB în 2024, dacă luăm în calcul toate investițiile amânate pentru 2025 și, apropo, care nu au fost neapărat făcute, deci încă sunt amânate din 2024, și dacă luăm în calcul și toate acele plăți pe care guvernul le-a amânat în 2024 și le-a aruncat în 2025. Vedem în primele trei luni din an, ne confirmă datele din primele trei luni din an, faptul că guvernul a amânat niște plăți consistente în 2024 pentru că deficitul pe 2025, primele trei luni din 2025 – mă rog, două luni avem acum datele oficiale, dar o să vină în curând și pe martie – arată un deficit record”

„Deci, în timp ce în toată Uniunea Europeană deficitul bugetar scade, la noi în România crește. Și poate n-ar fi așa o problemă să zici: „Dom’le, hai, crește deficitul,” că se uită poate omul la noi și zice: „Da, dar ce mă interesează pe mine că crește deficitul bugetar? Poate nici nu știe ce e ăla.” Deficitul bugetar este diferența între veniturile statului și cheltuielile statului. Statul nu are bani, sunt banii noștri ai tuturor, sunt banii din cotizații, din taxe și așa mai departe. Ori, dacă acest deficit crește, dobânzile la care se împrumută statul cresc. Dacă cresc dobânzile la care se împrumută statul, cresc dobânzile tale, Andreea, că dacă ai un credit, cred că ai un credit ipotecar poate. Automat, dacă ai dobândă variabilă la acel credit și statul îți face concurență pe piața creditelor, automat îți crește și ție dobânda. Ori, asta te afectează pe tine, direct. Nu mai zic că, practic, banii tăi din bugetul statului sunt cheltuiți într-un mod iresponsabil. Dacă mă întrebi pe mine, dacă ne uităm la investiții pe 2020, investițiile au scăzut, dar cheltuielile cu salariile bugetarilor, care, apropo, ar trebui să fie mult mai puțini decât sunt acum, au crescut. Vedem, uite, și aici, deficitul, avem pe metodologia națională 8,7% din PIB. Deci, sunt niște chestiuni care ne afectează pe noi, fie că noi le vedem, că le înțelegem, sau că nu le vedem, ne afectează pe noi în mod direct. Și chiar în seara aceasta, la Aleph News, de la ora 22, la emisiunea Știu pe ce lume trăiesc, avem pregătită o analiză, va fi prezentată de Adrian Sârbu, Hofi și Nemo, legată de cum puterile din stat au afectat economic România în anumite situații. Nu dau mai multe detalii, o să păstrez surpriza, dar este vorba chiar de acest deficit bugetar și de datorie publică”, spune el.

Ce reforme sau ajustări bugetare trebuie implementate pe termen scurt?

„Bun, deci trebuie tăiat în carne vie în bugetul ăla. Nu prea mai are nimic de făcut Guvernul și se va întâmpla chestia asta. Pentru că lucrurile sunt scăpate de sub control. După cum spuneam, noi am terminat cu un deficit de 10% din PIB anul trecut. Din nou, părerea mea, pe calcule pe care le-am făcut noi, 10% este deficitul. Astea 8,7%, 9,3% sunt vrăjeală. Din nou, o opinie. Deficitul pe 2025, în loc să scadă, continuă să crească. Adică noi avem un deficit record pe primele trei luni din an. O să vină datele în curând, după 25 aprilie, o să vină datele și pe martie. Deci vom avea o imagine în trimestrul 1 și vom vedea că deficitul bugetar a crescut. Ori în acest ritm este clar că se va duce mai mult de acest 9,3%, 8,7%, 10% din PIB cât e deficitul în 2024. Deci, în loc să scadă, cât ne-am angajat noi că va fi, 7% din PIB, el va crește. Acum, sigur, toată lumea se uită la alegeri. Sunt cel mai important eveniment al anului, cel mai important eveniment economic, dacă vrei, sunt aceste alegeri. Iar după alegeri, guvernul, oricare va veni el, vom vedea dacă va mai fi guvernul Ciolacu 2 sau alt guvern, va trebui și va fi obligat să se uite foarte serios la partea de cheltuieli bugetare. Cu partea de venituri e complicat să mai faci ceva pentru că tu deja ai crescut niște taxe. Au crescut taxele destul de consistent în 2025 și, dacă crești și mai mult într-o economie care, cum spunea președintele Bolojan, a intrat în stagnare — deci el a venit senin și ne-a zis „domnule, economia nu mai, bye bye creșterea economică” — atunci veniturile la buget nu pot fi crescute doar din simpla activitate economică”

„Creșterea de taxe ar frâna și mai tare economia, ne-ar băga și mai adânc într-o recesiune. Deci guvernul va trebui să se uite foarte atent, acum, cum nu s-a uitat în ultimii ani, pentru că au fost ani electorali. După ce se vor termina alegerile, va trebui să se uite foarte atent la partea aceasta de cheltuieli și vorbim mai ales de cheltuieli cu salariile bugetarilor. Probabil, creșterile de pensii vor fi înghețate la un moment dat, achizițiile de bunuri și servicii — iarăși o problemă majoră. Și foarte, foarte importantă, o chestiune la care cam toată lumea se așteaptă și poate sunt unii care spun că ar fi chiar poate o variantă mai puțin dură, mai puțin violentă față de alte variante: creșterea TVA-ului cu un punct, două puncte procentuale, astfel încât să mai regleze din finanțele publice. Așa cum arată lucrurile, execuția bugetară, din momentul ăsta, fără măsuri destul de dure, nu vom putea să ajungem în niciun caz la ținta de deficit de 7% din PIB. Și cu asta închei: dacă noi nu reușim să reducem deficitul — hai, poate nu până la ținta aia, că tot timpul i-am prostit pe unii și pe alții, noi, Guvernul României: „domnule, hai că facem, hai că dregem, hai că tăiem, hai că nu știu ce” — și până la urmă nu prea s-a făcut. Dar ne-am dus noi la Bruxelles acolo, sau unde ne-am dus, cu niște cifre, și am zis: „domnule, ok, n-am ajuns noi la 7% din PIB, dar uite, am scăzut acolo un punct, două puncte procentuale, hai că nu-i așa rău, dar în viitor facem și mai bine.” Mă rog, dar acum nu va mai merge în felul ăsta, pentru că agențiile de rating de abia așteaptă să ne arunce la categoria junk, Comisia Europeană se uită foarte atent, creditorii României, în general, se uită foarte atent la acești indicatori și ne-au păsuit din cauza alegerilor, pericolele extremismului, Călin Georgescu, toate astea. Acum s-ar putea să nu mai fie aceste sperietori pentru investitori. Și îți reamintesc, totuși, că, cu cât o țară este mai riscantă, cu atât dobânzile sunt mai mari. Și când dobânzile sunt mai mari, randamentele pentru investitori sunt mai bune”, adaugă Răzvan Botea, jurnalist, Ziarul Financiar.