Datoria externă totală scade cu 1,63 miliarde de euro în ianuarie. Aurelian Dochia, analist financiar: Faptul că datoria este pe o tendință de creștere are deja consecințe. Agențiile de rating ne-au trecut la perspectivă negativă, și, în funcție de cum se va executa bugetul în acest an, dacă Guvernul va reuși să se încadreze în parametrii pe care și i-a propus sau nu, probabil că și această perspectivă de rating ar putea să fie modificată

• Datoria externă totală scade cu 1,63 miliarde de euro în ianuarie.
• Datoria externă totală scade până la 201,94 miliarde euro.
• Investiţiile străine directe scad la 543 mil. euro.
• Turismul are un sold negativ de 416 mil.€.
• Transporturile și IT&C au excedent de 840 mil. €.
• Deficitul de cont curent crește cu 16%.
• Balanța bunurilor are un deficit mai mare cu 719 mil. €.
• Balanța serviciilor are un excedent mai mic cu 87 mil. €.
• Deficitul comercial crește cu 38,5%, în ianuarie și ajunge la 2,7 mld. €.
• Importurile cresc cu 10,3%/ianuarie, la 9,99 mld. €.
• Exporturile au doar +2,4%/ianuarie: 7,25 mld. €.
• România încheie 2024 cu deficit comercial de 33 mld. €.

Datoria externă începe 2025 în scădere și se reduce, în prima lună din an, cu 1,63 miliarde euro, la 201,9 miliarde euro, potrivit BNR. E cu 378 milioane euro mai mică și datoria administrației publice, care ajunge la 106,7 miliarde euro.

În paralel, deficitul de cont curent se adâncește cu 719 milioane euro, până la 1,64 miliarde euro, pe fondul creșterii deficitului comercial. Sectorul IT&C și transporturile rămân cele mai performante în balanța serviciilor, cu un excedent de 840 mil. euro, dar deficitul din turism urcă la 416 milioane euro.
Investițiile străine directe scad semnificativ, la 543 milioane euro, față de 1,14 miliarde euro în ianuarie 2024. Indicatorii financiari rămân stabili, dar România se confruntă cu provocări majore în echilibrarea fluxurilor externe.

Ce spune Aurelian Dochia, analist financiar, pentru Aleph Business?

Ce factori determină scăderea datoriei externe și cât de sustenabilă este această tendință pe termen lung?

„Din păcate, cred că este vorba de date lunare și este doar o chestiune conjuncturală care rezultă probabil din jocul eșalonărilor care au fost programate pentru luna ianuarie. Pentru că pe termen lung trebuie să știm că datoria externă, mai ales cea publică a Guvernului, este pe o tendință inevitabilă de creștere, așa cum a fost și în ultimii 5 ani. Este pe o tendință de creștere, a ajuns la 54% din produsul intern brut. Și datorită faptului că avem un deficit bugetar și în acest an, care este de 7% din produsul intern brut programat de Guvern în momentul de față, acest deficit, fără dacă, se adaugă la datoria externă.

Deocamdată avem condiții de finanțare a acestei datorii pe piețele externe. Însă, faptul că datoria este pe o tendință de creștere, vedeți că deja are consecințe, agențiile de rating ne-au trecut la perspectivă negativă cu toatele, și în funcție de cum se va executa bugetul în acest an, dacă Guvernul va reuși să se încadreze în parametrii pe care și i-a propus sau nu, probabil că și această perspectivă de rating ar putea să fie modificată”, spune el.

„Deocamdată, să spunem că cifrele pe care este construit bugetul sunt cât de cât realiste, dar surprizele pot să apară, pentru că mai ales factorii externi sunt total imprevizibili în acest an și se va întâmpla pe piețele externe, se vorbește chiar de recesiune în mediul economic internațional, posibilitatea unei recesiuni, care vine din mai multe acțiuni care au fost inițiate, inclusiv de Statele Unite ale Americii, războiul tarifelor care a început în America și care obligă și alte țări să ia măsuri similare, ar putea să producă efecte negative asupra economiei mondiale foarte, foarte semnificative.

Și noi trebuie să fim pregătiți și să trecem prin aceste turbulențe internaționale de pe piețele financiare în condițiile în care avem această vulnerabilitate a unei necesități de finanțare mare. 231 de miliarde de lei este necesarul de finanțare estimat al bugetului public în 2025 și, din păcate, o bună parte din aceste miliarde trebuie să fie obținute de pe piețele internaționale.

Vedem că Guvernul și Ministerul Finanțelor au început să se uite cu mai multă atenție la piața internă. Există emisiuni lunare de obligațiuni care se adresează populației și această piață a început să fie foarte importantă pentru finanțare. Pe de altă parte însă, dobânzile la care se finanțează sunt mari și ultima emisiune care s-a terminat acum câteva zile nu a reușit să atragă toată suma pe care spera Ministerul să atragă la dobânda pe care propus-o Ministerul, puțin mai mică decât cea din luna anterioară. Deci încearcă să reducă dobânzile, dar operațiunea asta deocamdată nu a reușit. Să vedem ce se întâmplă în continuare”, adaugă el.

Cum vede Dochia creșterea deficitului de cont curent la 1,64 miliarde euro și ce măsuri sunt necesare pentru a-l stabiliza?

„Într-un fel, trebuie să fim conștienți de faptul că această creștere a deficitului de cont curent este legată și de creșterea dobânzii. Pentru că putem să cumpărăm, să importăm mai mult pentru că ne permitem atragând datorie pe de altă parte. Fie datorie publică, fie datorie privată. Și îngrijorarea legată de deficitul de cont curent cred că s-ar putea rezolva de la sine în cazul în care se intră într-o criză de un fel sau altul.

Așa cum s-a întâmplat și acum 10 ani, în criza din 2010, s-a înregistrat o corecție a datoriei deficitului de cont curent foarte, foarte rapidă de la un an la altul. Este adevărat că este extrem de vânâroasă și va afecta foarte mult, sau ar putea să afecteze foarte mult, dacă se întâmplă o altfel de corecție, s-ar putea să afecteze foarte mult atât diverse sectoare productive, cât și nivelul de trai. Până la urmă, veniturile noastre sunt legate și de modul în care funcționează și de echilibrul care sunt în acest moment în economie.

Dacă se produce o corecție drastică în sensul restrângerii deficitului, pe termen scurt, se va resimți în economie. Deocamdată însă, așa cum spuneam mai înainte, avem posibilitatea de finanțare în datorii, atât în cea publică cât și în private, și să sperăm că vom reuși o corecție treptată a acestui deficit”, spune el.