Daniel Voloscsuk, economist, Tavex România: Trebuie să ținem cont de faptul că dominația Statelor Unite este pusă sub semnul întrebării de către China, care este de altfel cea mai mare piață de aur din lume și reprezintă mai bine de jumătate din cererea globală de aur în fiecare an

• Sondaj eToro: Aurul e cea mai bună protecție împotriva deprecierii dolarului.
• Sondaj eToro: Investitorii individuali se orientează către aur.
• Sondaj eToro: Investitorii se tem de recesiune.
• Sondajul eToro e realizat pe 10.000 de investitori, între 14-18 mai 2025.
• Prețul unciei de aur ajunge la 3.350 $/uncie.
• Preţul aurului crește cu aproape 30% de la începutul anului.

Aurul e cea bună protecție împotriva deprecierii dolarului. Iar investitorii individuali se orientează către aur pe fondul încrederii în SUA și din cauza temerii crescute pentru o recesiune, arată un studiu eToro.

Aproape 50% dintre investitori spun că își ajustează portofoliile în anticiparea unei deprecieri a dolarului american.

Către ce se orientează cel mai mult? Către aur, răspuns menționat de 29% dintre ei.

Sondajul eToro e realizat pe 10.000 de investitori din 12 țări, în perioada 14-18 mai 2025.

Preţul metalului preţios crește cu peste 27% de la începutul anului.

Și se tranzacționează la 3.350 de dolari pe uncie, la o distanță de 150 de dolari de un nou maxim istoric.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global.

De unde vine apetitul pentru safe haven?

Ce spune Daniel Voloscsuk, economist, Tavex România?

„Trebuie să ținem cont de faptul că aurul este un activ care performează cel mai bine în perioade inflaționiste. Perioada de după criza din 2008 până prin 2021 este marcată de valori ale inflației foarte, foarte joase. În zona euro în jurul sau chiar sub 2%, iar în Statele Unite sub 3% constant.

Dacă este să avem o inflație atât de scăzută, este normal ca investitorii să nu aibă un motiv să își protejeze puterea de valorizare a euro-ului sau a dolarului. Motiv pentru care am văzut că de la recordul din august 2010 de 1900 de dolari uncia, aurul a ajuns la un preț de 1000 de dolari 5 ani mai târziu. După care avem partea de un bear market până prin, să zic așa, finalul lui 2023 de când vedem o ascensiune semnificativă a aurului.

Acum în clipa de față suntem la începutul unei noi paradigme financiare. Adică trebuie să ținem cont de faptul că dominația Statelor Unite este pusă sub semnul întrebării, oarecum de către China, care este de altfel cea mai mare piață de aur din lume, reprezentând mai bine de jumătate din cererea globală de aur în fiecare an.

Această nouă paradigmă presupune un fel de flux al puterii de la țările occidentale, reprezentate de SUA, UE, Canada, Japonia, către țările din Orient, cu precădere cele membre BRICS Plus ale acelei organizații.

Desigur, deocamdată cele 10 țări, membre BRICS Plus, încă nu au o infrastructura necesară ca să dea tonul asupra politicelor globale, fie acestea economice, financiare, militare, dar totuși nu înseamnă că nu sunt un risc din ceea ce este mai mare pentru SUA.

În această ascensiune a țărilor, care urmăresc ca regulile să nu fi impuse de către Statele Unite, există și oarecum momente de tensiune. Un astfel de moment important a fost marcat de clipa în care Rusia a invadat Ucraina.

Ca răspuns, Occidentul a decis să înghețe toate activele denominate în dolari și euro ale băncii naționale a Rusiei, deținute în afara țării. Ușurința cu care a avut loc acest eveniment a ridicat multe semne de întrebare în rândul băncilor centrale, privind în special securitatea activelor pe care le dețin. Din acest motiv, vedem că anul 2022 este marcat de achiziții record de aur, în special din partea autorităților monetare, dar pe întregul mapamond. Achiziții care continuă până ziua de astăzi.

Dincolo de băncile centrale, investitorii de retail sunt o forță destul de importantă în mișcarea prețului aurului. În clipa de față are loc, să spun așa, dar de cel puțin un an încoace, are loc un fel de fenomen, acest FOMO, Fear of Missing Out, în care aurul, cu o creștere de preț, să zic eu, destul de sănătoasă, a început să apară din ce în ce mai des în media, iar cei mai mulți investitori s-au gândit să aloce și către acest activ.

Totuși, nu consider că investitorii instituționali sunt încă un factor important. Prin investitorii instituționali mă refer la ultra high net worth individuals și la acel family offices, care deocamdată au alocări de numai 1-2% din portofoliu către metale prețioase.

Dacă este să presupunem o alocare să crească la 5% către aur cu precădere, vorbim de zeci de miliarde de dolari care să intre pe piața globală de aur. Motivul pentru care investitorii atât de retail, cât și cei instituționali potențiali ar achiziționa sau achiziționează aurul, este lipsa de stabilitate a altor active. Încertitudinea economică, marcată de politica tarifară a lui Donald Trump, îi face pe aceștia să reacționeze instant la orice anunț din partea președintelui american.

Din păcate, anunțurile care sunt în mare parte în defavoarea piețelor de capital și de obligațiuni, am văzut acest lucru atât în S&P 500, care, dacă nu mă înșel, a avut o creștere anul acesta de chiar sub 5%, dacă nu o stagnare, cât pe piața de obligațiuni vedem randamentul obligațiunilor americane crescând, atingând chiar peste 5%, în condițiile în care dobânda FED este în 4,25-4,50.

În esență, lucrul pentru care avem parte de un interes atât de ridicat pentru aur este diversificarea.Primul motiv pentru care băncile centrale cumpără aur în clipa de față este performanța aurului în perioadele de criză. Practic, băncile centrale se pregătesc pentru o perioadă pe care ei o anticipează ca fiind o greutate financiară la nivel generalizat, motiv pentru care 85% dintre băncile centrale consideră un eveniment de criză ca fiind motivul principal pentru care se deține aur”, spune el.