Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: În ciuda progreselor economice din ultimele două decenii, persistă probleme semnificative, printre care se remarcă dezechilibrul bugetar major, la care se adaugă și cel din balanța contului curent

• Dăianu: Dezechilibrul macroeconomic este o mare problemă pentru România, cu un deficit bugetar ce poate depăși 8% din PIB în acest an.
• Daniel Dăianu subliniază că ajustarea fiscală necesită o voință politică ireproșabilă și digitalizare în colectarea taxelor.
• România trebuie să își investească mai mult resurse interne și să îmbunătățească cheltuielile publice pentru a susține sectoarele esențiale ale economiei.

Dezechilibrul macroeconomic reprezintă o mare problemă pentru România, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul celui mai recent raport “România – Zona Euro MONITOR” publicat pe site-ul BNR. Deficitul bugetar poate depăși 8% din PIB în acest an, având în vedere că ultima rectificare bugetară plasează deficitul cash la 7,9% din PIB, mult peste 5% cât era estimat inițial.

Ce mai adaugă Dăianu?

Dăianu subliniază că în ciuda progreselor economice din ultimele două decenii, persistă dezechilibrul bugetar și deficitul de cont curent. În 2024, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB, iar creșterea economică va încetini la aproximativ 1,5%. O mare parte din creșterea cererii interne a fost acoperită de importuri.

Problema fiscală și bugetară este deja semnalată de analiști și instituții internaționale. Guvernul României cere o perioadă de 7 ani pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, o perioadă prevăzută de noul cadru de guvernanță fiscală al UE.

Guvernul ce va fi ales în decembrie va aproba bugetul pentru 2025

Daniel Dăianu consideră că Planul bugetar structural pe termen mediu (PBSTM) trebuie să includă mai multe detalii despre corectarea acestor dezechilibre. Guvernul ce va fi ales în decembrie va aproba bugetul pentru 2025 și va detalia măsurile de reducere a deficitului bugetar pe termen mediu.

Planul bugetar include reducerea cheltuielilor publice, dar și o creștere de 1,5% a veniturilor fiscale. În acest context, Dăianu subliniază că reducerea gap-ului de colectare TVA poate aduce beneficii semnificative pentru economie, dar necesită voință politică și digitalizare.

Perioada de ajustare a deficitului pe 7 ani are temei, dar prezintă riscuri, avertizează Daniel Dăianu. România nu face parte din zona euro, iar instabilitatea politică poate agrava presiunea pe moneda națională. În plus, România trebuie să țină cont de încheierea PNRR în 2026 și de modificările în politica UE de alocare a resurselor.

România trebuie să investească mai mult din resurse interne și să îmbunătățească managementul cheltuielilor publice. Un buget robust și venituri fiscale mai mari sunt necesare pentru finanțarea educației, sănătății, apărării și altor sectoare esențiale. Intrarea în Schengen și aderarea la OCDE ar adăuga un plus de stabilitate economiei.