- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
- Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
- Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
- BNR: Activitatea economică a stagnat în T1/2025.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- BERD reduce prognoza de creștere a PIB-ului național: 1,6% în 2025.
- Anterior, BERD prognoza o creștere a PIB-ului României de 1,8% în 2025.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5% a PIB-ului.
- ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
Alegerile prezidenţiale vin într-un moment-cheie pentru România. Economia încetineşte, deficitul bugetar se adânceşte, iar pe plan internaţional, contextul geopolitic impune lideri cu viziune. Într-o astfel de perioadă, aşteptările mediului de afaceri faţă de viitorul preşedinte sunt clare: stabilitate, responsabilitate şi o strategie pe termen lung.
Advertisment
De la industrie şi agricultură, până la sănătate şi mediu, actorii economici transmit un mesaj comun – România are nevoie de reforme reale şi de politici consistente, construite împreună cu cei care cunosc economia reală. Ce urmează pentru economie şi business după alegerile prezidenţiale?
Ce spune Dan Zaharia, fondator, Fab Lab Iași?
„Cred că cea mai importantă, în momentul ăsta, în contextul alegerilor prezidențiale, este recâștigarea locului de încredere pe care România îl are în Uniunea Europeană. Au fost foarte multe vești negative, au fost scăderi ale gradului de încredere în România.
Titlurile zilei
Avem o zonă în care un președinte onest, un președinte care poate vorbi în limbi străine, în mod coerent, este de așteptat să readucă încrederea investitorilor străini și a partenerilor străini în România.
În primul rând, cred că stabilitatea este esențială. Câteva măsuri economice care să aducă o bună gospodărire a averii și a PIB-ului pe care îl produce România sunt necesare. O atenție nu în ghețarea cheltuielilor, ci într-o creștere a investițiilor, cred că sunt foarte importante. Noi vedem aici, în Moldova de Vest, ce se întâmplă datorită construcției autostrăzilor A7 și A8. Investitorii în zona logistică și industrială se uită cu atenție în această regiune, care are mai puțin de 5% din stocul de spații industriale și logistice din România.
Și vedem cum, probabil, în următorii ani, investițiile aici vor crește, ceea ce va face ca foarte mulți dintre cei plecați în Vestul Europei să revină în țară. Vom face astfel un cerc virtuos, în care investițiile aduc locuri de muncă și aduc înapoi oamenii plecați pentru un trai mai bun în vest. Deci, ceea ce așteptăm din partea președintelui este această stabilitate și această creștere a încrederii în România ca și țară de investit.
În primul rând, respirăm ușor. Probabil, foarte multe planuri de investiții puse la păstrare în sertar își recapătă locul pe masa de semnat contracte. Cel puțin în cazul nostru, vrem să deschidem o nouă locație de coworking pe care am pus-o pe stand-by în ultimele săptămâni, pentru a vedea ce se va întâmpla. În momentul de față, nu mai avem acea emoție în a semna contractul de închiriere pentru o nouă locație de coworking în Iași.
Și asta la scara noastră mică. Gândiți-vă că sunt investiții de zeci de milioane de euro care au fost puse pe stand-by, dar au fost amânate din motive tehnice, tocmai pentru că lumea vrea să vadă că România rămâne în Uniunea Europeană, că România rămâne într-o zonă atractivă investițională, că indicatorii economici nu se degradează, astfel încât orice fel de planificare și bugetare să nu fie dată peste cap.
Și astăzi este o zi mare pentru România, în care inclusiv ați văzut și la curs și probabil vom vedea și la alți indicatori economici, încrederea în România crește”, spune el.