Dan Zaharia, economist și fondator, FAB LAB Iași: Reducerea cheltuielilor din zona de stat este una dintre măsuri

• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
• EY: Politicienii nu percep pe deplin pericolele deficitelor.
• Dumitru, Raiffeisen: Nu mai avem luxul de a amâna măsurile dure.
• Dumitru, Raiffeisen: Junk este aproape o certitudine.
• Cabat, economist: Creșterea TVA este iminentă.
• Negrescu, consultant: Soluția ar fi să luăm banii europeni.

BERD revizuiește în jos prognoza de creștere pentru PIB-ul României, la 1,6% pentru anul acesta, de la 1,8% cât prognoza anterior.

În 2026, BERD se așteaptă la un avans al PIB-ului de 2,4%.

Anul trecut, economia României are o încetinire semnificativă, cu o creștere de doar 0,8%.

Deși consumul privat a evoluat pozitiv datorită creșterii salariilor reale cu 8%, această dinamică a contribuit la adâncirea deficitului comercial, spune BERD.

Care, în 2025, se așteaptă la o temperare a consumului, în contextul unei moderări a cheltuielilor și al unei scăderi a investițiilor, mai ales în ultimele luni ale anului trecut, ca urmare a unei absorbții mai lente a fondurilor europene.

BERD vorbește în raport și despre dificultățile fiscale cu care se confruntă România.

Planificata consolidare fiscală din acest an va necesita probabil măsuri suplimentare.

Ce spune Dan Zaharia, economist și fondator, FAB LAB Iași?

Toate institutiile si-au redus deja prognoza de crestere a PIB-ului. Tensiunea majora nu mai e, cel putin acum, cresterea PIB-ului, ci deficitul bugetar. Sau deficitele gemene, care pun presiune majora pe economie. Ce urmeaza pentru economia lui 2025?

„Bine, contextul în momentul ăsta este exacerbat și de runda a doua a alegerilor prezidențiale și toată lumea rulează doar un scenariu negativ. Eu sunt mai optimist și cred că ar trebui să luăm ambele scenarii și să ne pregătim pentru ambele scenarii.

Normal că unde am ajuns în momentul ăsta depinde de factori multipli, dar e clar că un deficit de 9% nu este sustenabil pe termen lung.

Vedem foarte multe implicații și în zona personală de rate de împrumut, de cursuri valutare. Lucrurile astea probabil se vor calma și ne vom umple de optimism după 18 mai în scenariu pozitiv. Vom vedea mai departe dacă acest scenariu va fi ceea ce ne așteptăm, un scenariu pro-european și un scenariu în care economia României nu va mai fi pesimistă.

Urmăresc, de asemenea, niște indicatori inclusiv în zona de producție industrială, pentru că iarăși acest indicator reprezintă un factor al optimismului și al pesimismului din partea industriei prelucrătoare din România. Lucru foarte important. Deci, practic, pe scurt, cred că nu rulăm încă scenariul optimist, toată lumea se uită pe scenariul pesimist”, spune el.

Si raportul BERD, dar si mediul de business, economistii, bancile, inclusiv presedintele interimar Ilie Bolojan spun sa sunt necesare masuri suplimentare. Ce masuri trebuie luate si cum ar trebui sa se pregateasca mediul de business pentru asta?

„Probabil vor fi niște măsuri nepopulare. Cea mai importantă va fi scăderea cheltuielilor statului. Din păcate, acestea nu pot fi schimbate imediat și vor implica și reduceri ale zonei de investiții. Va fi o misiune foarte grea pentru viitorul BERT, pentru viitoarea conducere a României. Dar, practic, reducerea cheltuielilor din zona de stat va fi una din măsuri. Probabil cursul va fi lăsat să mai crească puțin și vedem cum controlăm inflația în următoarele trimestre”, continuă el.