Cum va rezista România în toamnă cu o creștere economică redusă, deficite în creștere și salarii cu avans dublu față de inflație?

• Creșterea economică a fost de 0,7% în prima jumătate a anului, incompatibilă cu prognoza guvernului de 3,4% la final de an.
• Deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% din PIB.
• Datoria publică trece de 821 de miliarde de lei, adică 52% din PIB.

PSD și PNL sunt acum aliați la guvernare, dar se află într-un conflict politic pentru alegerile parlamentare și prezidențiale de la finalul anului. Salariații și pensionarii au venituri la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, dar nu reflectă și productivitatea.

Economia începe să scârțâie. Creșterea economică a scăzut, iar România se confruntă cu deficite mari, acoperite de împrumuturi. Guvernul și persoanele fizice împrumută bani pentru a menține un anumit nivel de trai și pentru cheltuieli precum vacanțe și divertisment. Turismul extern atinge un maxim istoric, scrie ZF.

Cum arată economia locală la începutul toamnei

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial, ZF:

• Creșterea economică din trimestrul al II-lea a fost sub așteptări (0,8%), mult mai mică decât prognozase BNR. Împreună cu creșterea modestă din trimestrul I, creșterea economică în prima jumătate a anului este doar 0,7%. Prognoza guvernului pentru acest an, de 3,4%, este amenințată.

• Industria, sectorul principal al economiei, continuă să scadă, fără multe semne de revenire. Economia industrială europeană merge prost. Agricultura suferă din cauza secetei și nu contribuie la creșterea economică. Serviciile, în special IT și transporturi, nu mai cresc din cauza scăderii cererii din SUA și Europa. Industria imobiliară rezidențială stagnează: numărul proiectelor noi s-a redus, prețurile au crescut, dar tranzacțiile au scăzut. Singura zonă care avansează este infrastructura publică, dar progresul este modest.

• Deficitul bugetar este scăpat de sub control. Chiar dacă încasările bugetare sunt la maxime istorice, acestea nu acoperă cheltuielile tot mai mari. Deficitul riscă să ajungă la 8% din PIB, ceea ce ar fi dezastruos.

• Ministerul Finanțelor trebuie să împrumute din ce în ce mai mulți bani pentru a acoperi deficitul bugetar. Aceste împrumuturi devin tot mai costisitoare. Cheltuielile cu dobânzile au depășit impozitul pe profit plătit de companii.

• Datoria publică continuă să crească. A depășit 821 de miliarde de lei, adică peste 52% din PIB, și se apropie de limită.

• Premierul Ciolacu nu a implementat nicio restructurare bugetară și nu are un plan credibil pentru reducerea cheltuielilor. Sectorul privat, prin creșterea impozitelor din toamna trecută și începutul acestui an, a contribuit la creșterea veniturilor.

• Inflația a crescut din nou în iulie (5,42%). Inflația din servicii, cum ar fi biletele de avion (8%), afectează inflația generală, în ciuda creșterii de doar 1,5% în sectorul alimentar.

• Salariile cresc mai repede decât inflația, cu 12,5% față de 5%, datorită creșterii salariului minim și presiunii pe piața muncii.

• Companiile private își reduc investițiile din cauza problemelor din industria europeană. Comenzile scad, forța de muncă este scumpă, iar teama de creșterea impozitelor după alegeri afectează încrederea.

• Creditele de consum cresc exploziv (70%) și depășesc creșterea creditelor pentru companii (9%).

• Deficitul comercial este tot mai mare (15 miliarde de euro) din cauza creșterii importurilor, alimentate de salarii mai mari și credite de consum.

• Deficitul de cont curent crește din nou (12 miliarde de euro, cu 3 miliarde de euro mai mult față de anul trecut) din cauza deficitului comercial.

• Datoria externă a ajuns la 176 miliarde euro în prima jumătate a anului, cu 6,7 miliarde euro mai mult față de sfârșitul anului 2023. Datoria în valută a statului crește la 44%.

• Prima de risc pentru România pe piețele financiare externe este mare, depășind alte țări din regiune (200 de puncte). România plătește această primă din cauza deficitelor mari și lipsei unui plan credibil de ajustare fiscală.

• Cursul valutar leu/euro este stabil datorită dobânzilor mari la lei, inclusiv cele de politică monetară și cele la depozite.