Cum te afectează tarifele la buzunar? Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale: În acest moment există presiune politică foarte mare din partea liderilor europeni, din partea cetățenilor europeni, de a face ceva, de a răspunde, de a nu-l lăsa pe Donald Trump să câștige

• În SUA sunt organizate 1.200 de manifestații anti-Trump.
• E primul protest major de la preluarea mandatului de către Trump.
• Protestatarii se opun reducerilor de personal din Guvern.
• Protestatarii se opun represiunii imigrației și tarifelor.
• România exportă în SUA produse și servicii de +2 mld.€.
• România importă din SUA produse și servicii de 1,3 mld.€.
• 2024: exporturile mărfurilor românești în SUA sunt la 0,7% din PIB-ul național.
• SUA este cincilea cel mai mare investitor din România.
• SUA are o pondere de 7,8% din totalul ISD-ului, la noi.
• În România, sunt 900 companii controlate de SUA.
• Cea mai afectată de taxarea impusă de Trump este Germania.
• Tarifele costă economia germană 1,4% la creșterea PIB-ului.
• Industria Germaniei e principalul motor de creştere pentru România.
• Germania e cel mai important partener comercial al României.
• Schimburi comerciale Germania-România: 41 mld. €/2024.

Zeci de mii de manifestanţi anti-Trump se adună în cele 50 de state americane. Impactul tarifelor şi al reducerilor bugetare aplicate agenţiilor guvernamentale aduce primul mare val de proteste împotriva administraţiei.

Manifestaţiile au loc după ce Trump aplică taxe vamale: 10% tarife de bază, intrat deja în vigoare, plus tarife specifice pentru fiecare țară în parte, ce intră-n vigoare în 9 aprilie. Trump nu are de gând se amâne tarifele, spune Secretarul pentru Comerț al SUA, Howard Lutnick.

Cât de afectată poate fi România? Exporturile directe către Statele Unite înseamnă aproximativ 2% din totalul exporturilor României. La prima vedere, nu suntem foarte afectați de tarifele impuse de Donald Trump. Dar efectele le vom simți prin prisma relațiilor comerciale pe care le avem cu celelalte țări UE. Dacă acestea nu vor mai produce atât de mult pentru SUA, comenzile de produse, de sub ansamble și materii prime din România se vor reduce major.

Sectoarele economiei românești care fac parte din lanțurile de aprovizionare globale ar putea fi afectate de noile tarife comerciale pe care le-a introdus administrația Trump, spune Radu Burnete, directorul confederaţiei patronale Concordia. Impactul indirect poate fi resimțit în sectoare precum industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolelor din oțel, fier, dar și a produselor din cauciuc și derivate, cea a echipamentelor industriale și cea alimentară, care fac parte din lanțurile de aprovizionare globale.

Cea mai afectată de taxele impusă de Trump este Germania, care e principalul nostru partener comercial european. Potrivit Guvernatorului Băncii Centrale a Germaniei, impactul tarifelor va costa economia germană 1,4 puncte procentuale la creșterea PIB-ului.

Ce spune Alexandru Georgescu, expert în relații internaționale, pentru Aleph Business?

Cât ne costă tarifele lui Trump în România dar și la nivelul UE?

„Cum ați spus dumneavoastră, momentan tarifele acestea nu costă. Este o problemă pentru că, cel puțin în faza inițială, ați văzut că au fost întârzieri la livrarea de bunuri către Statele Unite ale Americii, pentru că trebuie să fie recalculat prețul acestora pentru a transfera costul acestor tarife către consumatori sau către partenerii din SUA. Dar, de asemenea, având în vedere faptul că acestea reprezintă, de fapt, aceste tarife reprezintă o taxă aplicată consumatorilor locali, cum ar veni, sau importatorilor de acolo, trebuie să ne temem, unu, de potențialul, cum se spune în economie, dacă crește prețul la ceva, scade cererea pentru acel ceva, și de potențialul ca economia americană să practice o substituție a importurilor și, practic, în loc să consume un produs venit din UE, să consume un produs realizat din SUA sau venit din altă parte cu tarife mai mici, deși nu prea sunt astfel de țări care să înlocuiască produsele europene.

Adică, în loc să aducă brânză din Franța, să consume brânză locală. În același timp, trebuie să ne gândim că face parte dintr-un război comercial. Vor exista măsuri de retorsiune din partea UE, care, atunci, chiar s-ar putea să ne afecteze economic în mod direct. Dar, momentan, efectele sunt indirecte și, desigur, avem de-a face cu incertitudini, pentru că se deteriorează perspectiva oamenilor de-a face și, prin urmare, neștiind ce se va întâmpla, poate că vor crește mai mult prețurile, zicând să anticipeze eventualele tarife sau creșteri de tarife, sau nu vor mai realiza investițiile pe care le-au planificat și, în acest sens, creșterea economică s-ar putea să scadă, plus efectul inflației, pentru că și inflația din Statele Unite ale Americii va fi exportată într-un fel sau altul, parțial, în Uniunea Europeană”, spune el.

Cum ar putea răspunde UE la războiul comercial inițiat de Donald Trump?

„Sunt mai multe metode prin care ar putea să răspundă. În acest moment există presiune politică foarte mare din partea liderilor europeni, din partea cetățenilor europeni, de a face ceva, de a răspunde, de a nu-l lăsa pe Donald Trump să câștige. Dacă ne uităm la ideologii pieții libere, vor spune că dacă Europa aplică tarife la rândul ei, atunci pur și simplu își va taxa proprii cetățeni și o să le scadă binele economic. Dar, în același timp, trebuie să ne gândim și la faptul că Uniunea Europeană are interese protecționiste proprii de a apăra unele industrie europene și, în același timp, caută o poziție de negociere bună pentru a negocia cu administrația Trump, care a semnalat că dorința ei este, de fapt, să se ajungă la tarife reciproce și la o scădere reciprocă a barierilor tarifare și a barierelor netarifare. Dar, în același timp, eu cred că se va ajunge la această confruntare care, într-adevăr, va crește prețurile pentru europeni.

De ce? Pentru că americanii au semnalat că ei consideră că, inclusiv, barierele netarifare de tip fitosanitare, spre exemplu, câte antibiotice sunt folosite pentru a crește vitele și puii, și aceste bariere sunt nedrepte și ar trebui eliminate. Ori nu vor vrea europenii în acest sens. Și mai este o chestiune că americanii au semnalat că, inclusiv, taxa pe valoare adăugată este o barieră tarifară, cum ar veni, chiar dacă nu este un tarif care, de fapt, este împotrivă a comerțului liber. Ori este un mijloc principal prin care se finanțează țările europene și este clar că nu o pot scoate. În acest sens, ne îndreptăm către o confruntare comercială și escaladarea acestei confruntări va duce la prețuri mult mai mari pentru cetățenii europeni și, la alte măsuri, dacă ne gândim dincolo de aspectul comercial, spre exemplu, suprataxarea sectorului de tehnologie americană prezent prin companiile americane din Irlanda și din alte țări ale Uniunii Europene și atunci chiar că va fi o escaladare a războiului”, adaugă el.

Cine pierde în contextul tarifelor, dar cine poate găsi oportunitatea?

„Eu aș zice că, fundamental, dacă ne gândim strict din perspectiva maximizării PIB-ului sau a câștigului economic, cu toții pierdem. Donald Trump aplică aceste tarife, cum vor aplica și europenii, din rațiuni strategice și politice, în principal, legate de readucerea unor lanțuri critice de producție în Statele Unite ale Americii și de a avea o poziție de negociere mai bună pentru o nouă ordine economică viitoare în care americanii să fie mai puțini discriminați, să nu existe acest liber schimbism unilateral. Dar, dacă e să ne gândim în termeni micro, cine câștigă, cine pierde din interiorul, din cadrul companiilor?

Sunt companii care au lanțuri de producție în mare parte localizate în țările în care operează și în care își vând produsele. Un exemplu din industria de mașini este compania Tesla, care are producția foarte puternic integrată, are puțini parteneri de la care cumpără produse, nu este răspândită global cum sunt ceilalți producători de mașini care au producție în foarte multe țări sau foarte mulți furnizori. Astfel de companii vor câștiga. Companii care nu au, spre exemplu, produse sau furnizori care au componente care trec de mai multe ori aceeași graniță.

Dacă și în SUA și în Canada treci de mai multe ori granița și nu este comerț intra firmă care să fie eventual scutit de tarife, vei vedea de mai multe ori aplicat același tarif unei șaibe sau unei componente mici. Și astfel de efecte se pot cumula. Deci, în general, companiile care sunt deja sau care vor fi pe viitor au anticipat când se va întâmpla acest lucru, care nu sunt atât de răspândite global în termen de lanț de producție, vor avea de câștigat”, spune el.