Cum stă România la PIB per capita? Aurelian Dochia, economist, pentru Aleph Business “Autoritățile locale pot, de asemenea, să se facă mai bine cunoscute și să arate investitorilor că există potențial în zonele respective”

• Regiunea Bucureşti – Ilfov este în topul regiunilor europene la PIB per capita.
• La nivel naţional, România se află la 78% din media UE, Polonia la 77%, similar cu Ungaria, în timp ce Bulgaria are un PIB per capita de 64% din media UE.
• “ Autoritățile publice trebuie să se concentreze pe lucrurile pe care le pot controla, respectiv investițiile în infrastructură și educație” spune Aurelian Dochia, economist, pentru Aleph Business.

Regiunea Bucureşti – Ilfov ajunge în topul regiunilor europene la PIB per capita, calculat la Puterea de Cumpărare în 2023. Are 190% din media UE, capitala României este la mică distanţă de Praga şi Bruxelles şi peste Hamburg, în topul realizat de Biroul de Statistică Eurostat. Capitala Cehiei se afla la 193% din media UE, iar Bruxelles la 191%, în timp ce Hamburg avea un PIB pe capita de 189% din media europeană. Primele locuri în clasamentul european sunt ocupate de regiuni din Irlanda (Eastern şi Midland), cu 245%, urmate îndeaproape de Luxemburg, cu 237% din media UE. În ceea ce priveşte restul României, regiunea Vest şi cea de Nord-Vest au un PIB per capita de 78%, respectiv 71% din media UE, urmate la mică distantă de Centru, cu 70%, în timp ce Nord-Est este la doar 47%.  Sudul şi Estul României se află în jurul a 60-61%. La nivel naţional, România se află la 78% din media UE, Polonia la 77%, similar cu Ungaria, în timp ce Bulgaria are un PIB per capita de 64% din media UE.

Ce spune Aurelian Dochia, economist pentru Aleph Business?

“Sunt decalaje de dezvoltare care sunt istorice. Am făcut studii înainte de ’89, privind diferențele teritoriale în dezvoltare. Cam aceleași județe care sunt acum rămase în urmă erau și pe vremea aceea, în Est și Sud, câteva județe.

București, întotdeauna, a fost în majoritatea capitalelor europene un avans în dezvoltare, pentru că aici se crează o țesătură favorabilă de dezvoltări economice, unde se îmbină forțele de muncă suficient de bine calificate, educația de bună calitate, cu investiții care au venit din toate părțile și o infrastructură mult mai bună decât în alte zone. Ca să eliminăm aceste decalaje, autoritățile ar trebui să se concentreze pe ceea ce au sub control: dezvoltarea infrastructurii. Autostrada Moldovei este probabil cea mai bună veste pentru perspectivele zonei de est. De asemenea, trebuie făcute mai multe eforturi în educație și pregătire profesională în aceste zone pentru a atrage investitori în județele mai puțin dezvoltate, precum Vaslui, Teleorman și altele din sudul țării. Clujul sau Timișoara au avut o dinamică bună până acum, datorită poziției geografice favorabile, care a favorizat transporturile și relațiile cu Ungaria și celelalte țări europene. Moldova ar putea avea o șansă în perioada următoare, având în vedere dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova, ceea ce ar putea aduce multe oportunități.

Nu cred că oamenii nu vor să-și mărească veniturile. Autoconsumul este mai degrabă o soluție de supraviețuire, adaptată condițiilor lor, nu o alegere conștientă. Ceea ce mă îngrijorează este că tineretul care ar putea contribui la dezvoltarea zonei are tendința să plece, fie în zone mai dinamice din România, fie chiar în străinătate. Asta creează riscul unei populații îmbătrânite în aceste zone, iar acest lucru limitează șansele de dezvoltare. O populație îmbătrânită nu poate face progrese semnificative în pregătirea profesională și adaptarea la cerințele investitorilor. Este un pericol foarte mare. Ar trebui să se acorde mare atenție educației și pregătirii profesionale, pentru ca tineretul din aceste zone să beneficieze de oportunitățile de muncă disponibile. De-a lungul anilor, aceste zone au avut cele mai mari rate ale natalității, iar acest lucru ar trebui să se vadă și în disponibilitatea forței de muncă. Totuși, nu există soluții magice, iar eforturile pe termen lung sunt necesare pentru a reduce decalajele de dezvoltare.

Autoritățile publice trebuie să se concentreze pe lucrurile pe care le pot controla, respectiv investițiile în infrastructură și educație. Autoritățile locale pot, de asemenea, să se facă mai bine cunoscute și să arate investitorilor că există potențial în zonele respective, pentru a atrage investiții și a începe procesul de dezvoltare. Iașul, de exemplu, este un centru universitar cu toate condițiile necesare, inclusiv o forță de muncă bine pregătită, iar acest lucru contribuie la capacitatea de dezvoltare a estului țării. Aceste nuclee de dezvoltare trebuie susținute în mai multe zone din estul țării.”