Cum se raportează industria alimentară la măsurile fiscale din ordonanța trenuleț? Grigore Horoi, grupul Agricola: Multe companii nu au marje suficient de mari cât să suporte cheltuielile apărute odată cu eliminarea facilităţii fiscale

• Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din industria alimentară și creșterea salariului minim vor genera majorări semnificative ale costurilor de producție și vor conduce la scumpirea alimentelor și reducerea competitivității produselor românești pe piață.
• Anularea facilităților fiscale, cum ar fi scutirea de la impozit și contribuțiile reduse la asigurările sociale, va afecta stabilitatea forței de muncă și va limita capacitatea companiilor de a investi în modernizare și va accentua decalajul tehnologic față de alte țări UE.
• Măsurile fiscale impuse fără dialog cu industria alimentară riscă să favorizeze importurile și să reducă producția locală și să afecteze în final securitatea alimentară a României și stabilitatea economică a sectorului.

Grigore Horoi, preşedinte al grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii de pui, dar şi din sectorul de semipreparate, ready-meals, mezeluri şi ouă, crede că eliminarea facilităţii fiscale pentru industria alimentară şi anume scutirea de impozit pe venituri din salarii (10%) va conduce la o presiune mai mare pe costurile companiilor şi la diminuarea posibilităţii de a face investiţii la cotele pe care le doresc acestea.

”Multe companii nu au marje suficient de mari cât să suporte cheltuielile apărute odată cu eliminarea facilităţii fiscale. E posibil să vedem majorări de preţuri pentru în acest context”, spune Grigore Horoi, care conduce un grup cu afaceri de peste 1.1 mld. lei în 2023.

Industria alimentară beneficiază în perioada iunie 2022-octombrie 2023 de câteva facilităţi fiscale cu care reușește să ducă salariul mediu mai sus, însă odată cu anularea acestor facilităţi se vede şi un declin al sala­riului mediu net.

Practic, companiile din industria alimentară şi din agricultură beneficiau de scutirea de la plata impozitului pe venit (impozitul pe salariu), reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale (CAS) de la 25% la 21,25%, exceptarea de la plata contribuţiei de sănătate (CASS), reducerea cotei contribuţiei asiguratorie pentru muncă (CAM) de la 2,25% la 0,27%, dar şi scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.

”Aceste facilităţi ne-au ajutat să nu mai avem fluctuaţii cu forţa de muncă şi acum trebuie să ne asumăm noi toate aceste costuri. Bugetul pentru 2025 l-am făcut, rămânem consevenţi şi vom vedea ce putem realiza din ce ne-am propus” adaugă acesta.

Ce spune Camera de Comerț a Americii în România?

Investitorii americani reuniți în AmCham România îşi exprimă îngrijorarea faţă de măsurile fiscale anunţate de către Guvern în mod inopinat, dar şi faţă de termenul imediat de implementare a acestora.

În ultimii cinci ani, AmCham semnalează în mod sistematic deprecierea indicatorilor macroeconomici, riscurile asociate şi nevoia unor măsuri de substanţă care să restabilească echilibrul fiscal şi să sprijine creşterea economică.

”Din păcate, semnalele mediului de afaceri nu au fost urmate de măsuri adecvate, ceea ce a contribuit la adâncirea dezechilibrelor bugetare.”

Suplimentar, în ultima perioadă, AmCham observă suprapunerea semnelor unei crize economice globale cu situaţia internă atipică, factori care amplifică gradul de incertitudine resimţit la nivelul companiilor din Romania, indiferent de industria, dimensiunea sau originea acestora. 

Deşi necesitatea unor măsuri corective este bine cunoscută, maniera de adoptare a recentelor măsuri fiscale – din scurt, fără consultare şi fără analize de impact  riguroase – generează un climat de incertitudine economică şi riscă să descurajeze investiţiile esenţiale pentru o creştere economică sustenabilă, sunt de părere oamenii de afaceri.

În plus, aceştia observă că, pe partea de cheltuieli publice, se adoptă preponderent măsuri de limitare a creşterii acestora, fără a include iniţiative de substanţă pentru eficientizarea cheltuielilor şi implementarea unor reforme administrative esenţiale. ”Fără un efort concertat pentru optimizarea cheltuielilor şi modernizarea administraţiei, România nu poate depăşi impasul bugetar în care se regăseşte”.