Cum să te pregătești de o majorare TVA? Loredana Mihăilă, consultant fiscal: Primul efect care va avea loc este creșterea pe lanț a tuturor prețurilor finale de vânzare, pentru că TVA-ul este un impozit pe consum

• Marcel Boloș merge, în această săptămână, la Bruxelles.
• Guvernul aprobă renegocierea PNRR.
• Guvernul și-a asumat că atinge ținta de 7% din PIB deficit.
• MIPE trebuie să actualizeze proiectele de investiții
• FMI recomandă, în februarie, majorarea TVA-ului pentru firme.
• FMI recomandă creșterea TVA de la 19% la 21%.

Guvernul României aprobă, în ședința din 8 aprilie, un memorandum prin care se permite renegocierea PNRR, pentru ca țara noastră să nu piardă aproape 14 miliarde de euro.

Guvernul și-a asumat că va atinge ținta de deficit de 7% stabilită anterior, iar pentru acest lucru va majora TVA-ul din iunie, spune Termene.ro.

În draftul de reformă fiscală trimis de Guvernul României la Bruxelles încă de anul trecut, există deja un angajament al României care prevede noi cote de TVA.

Oficialii europeni se tem că, fără majorarea TVA-ului, banii din PNRR nu vor fi cheltuiți eficient în investiții, ci doar vor finanța deficitul.

Executivul de la Palatul Victoria și-a asumat următoarele măsuri:

Creșterea TVA de la 19% la 21%;

Creșterea cotei de TVA pentru alimente, medicamente, panouri fotovoltaice și locuințe sociale, de la 5% la 9%.

Memorandumul prevede ca Ministerul Fondurilor Europene să actualizeze proiectele de investiții, dar mai ales să realizeze o raportare actualizată a condițiilor tehnice care trebuie respectate pentru acordarea finanțărilor.

Guvernul României nu și-a asumat doar în fața Comisiei Europene că își va crește veniturile, ci și în fața Fondului Monetar Internațional.

Experții FMI au fost în februarie într-o vizită oficială la București.

La finalul analizei execuției bugetare pe 2024, oficialii FMI au propus majorarea TVA-ului pentru firme.

FMI recomandă și creșterea TVA-ului de la 19% la 21%, dar și creșterea cotelor reduse de TVA de la 5% la 9% și de la 9% la 13 sau 14%. Asta ar însemna scumpiri la alimente, medicamente, locuințe sociale și manuale.

Ce spune Loredana Mihăilă, consultant fiscal?

Ce efecte imediate ar avea o majorare a TVA asupra inflației și a consumului populației?

„În mod cert și fără echivoc, primul efect care va avea loc va fi creșterea pe lanț a tuturor prețurilor finale de vânzare pentru că TVA-ul este un impozit pe consum, o taxă pe consum suportată de consumatorul final.

Din păcate, în contextul tuturor taxelor suplimentare introduse la 1 ianuarie 2025 și a eliminării facilităților fiscale pentru anumite domenii de activitate precum agricultura, precum construcțiile și IT-ul și introducerea acestei taxe chiar dacă a fost ajustată major taxa pe construcții speciale care au generat alte elemente inflaționiste în piață începând cu 1 ianuarie 2025, o creștere a cotei de TVA pe care o anticipează toată lumea fără a exista totuși o confirmare oficială sau un document care să o susțină, ar produce ca prim efect creșterea prețurilor.

Și dacă ar fi să ne uităm în istoric, în datele care sunt oficiale pe site-ul Institutului Național de Statistică, am observa că există o comparabilitate foarte mare privind inflația lunară generată de creșterea TVA-ului.

Dacă ne aducem aminte, la 1 ianuarie 2024 nu s-a mărit cota de TVA, dar au fost eliminate marea majoritate a cotelor reduse. S-a renunțat la cota de 5% la o foarte mare categorie de livrări de bunuri și prestări de servicii, inclusiv la locuințele sociale, și cota de 5% a devenit foarte restrânsă și marea majoritate a operațiunilor de interes, social sau de interes, cum au fost zona Horeca, care urma să fie susținută în dezvoltare, sau partea de alimente, au trecut la o cotă de 9%.

Deci, practic, indirect, a crescut pentru jumătate, cred că, din valoarea tranzacțiilor din economie TVA-ul de la 5% la 9%, deci o creștere procentuală de 4% per total.

Pe site-ul național de statistică rezultă că în anul 2024 România a avut o rată de inflație de 0 puncte procentuale lunare. Situația este comparabilă cu anul 2010, anul de început de criză, a ultimei crize mondiale, și cu anul 2010, când s-a majorat cota de TVA de la cota de 19% la 24%.

În 2010, cota de TVA standard a fost de 24%, ceea ce a dus pentru anul 2010 la o creștere procentuală de 0,6% pe lună.

Noi în 2024 am avut 0,4% pe lună și în anul 2025 registrăm o cotă de 0,9% creștere de inflație față de Uniunea Europeană, care este pe 0, suntem peste media Uniunii Europene, sub alte state ca Ungaria și Bulgaria, dar tot cu o cotă de inflație ridicată.

O nouă ajustare a cotei de TVA, adică modificarea cotei standard de această dată, nu eliminarea cotelor reduse, că cotele reduse s-au modificat, modificarea cotei standard de la 19% la 21% cel mai probabil va duce la o inflație mult mai mare, similară cu cea din 2010, 0,6% lunar.

În altă ordine de idei, dacă ar fi fost luat în calcul la 31 decembrie 2024 și majorarea cotei de TVA ar fi avut loc în 1 ianuarie 2025, fără a se elimina facilitățile fiscale din zonele salariaților și fără a se introduce noi taxe, cel mai probabil piața ar fi absorbit-o până acum și nu ar mai fi existat riscuri semnificative de inflație.

Niciodată înmărirea unei taxe de TVA nu va aduce după sine, imediat după intrarea în vigoare, altceva decât creșteri de prețuri. Depinde de contextul economic general ca aceasta să nu se transforme într-o inflație sau într-o hiperinflație”, spune ea.