Rușii au închis robinetul la Nord Stream 1, chiar în perioada în care economiile europene sunt în cursa pentru umplerea depozitelor de gaze, dar principala temere este că livrările nu vor fi reluate nici măcar după cele 10 zile de intervenţii tehnice anunţate de ruşi.
România este un caz privilegiat la nivel european, cu o producţie internă care ne acoperă 70% din necesarul de consum, dar pentru restul depindem de importurile de gaze ruseşti, fără alternative concrete în acest moment.
Mai mult, depozitele de gaze sunt pline numai în procent de 46% în contextul în care sezonul de înmagazinare devine tot mai dificil pe fondul instabilităţii livrărilor din Rusia. Cu excepţia gazului nou din Marea Neagră extras de Black Sea Oil and Gas, care cel mai probabil va acoperi declinul producţiei de pe uscat, la acest moment nu sunt alternative concrete pentru a acoperi o eventuală sistare a gazului rusesc.
Așadar, cu depozitele pe jumătate goale şi fără soluţii certe de diversificare, în cazul unei sistări complete a livrărilor de gaze din Rusia, consumul intern ar trebui să scadă cu o treime, exact cât este ponderea importurilor, arată un studiu recent.
Am discutat subiectul cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
“Haideți să plecăm de la următoarea situație. Teoretic, putem să abordăm cum vrem problema. În fapt, trebuie să ne uităm și la aspectele de natură tehnologică, în primul rând, dar și aspectele de natură socială. Asta face ca doar anumiți consumatori să poată să fie întrerupți sau să poată să li se închidă efectiv gazule naturale, în primul rând din considerente tehnologice. Vă închipuiți că dacă aș opri livrarea de gaze la un cuptor de sticlă, asta înseamnă că următoarea fază ar fi să dărâm cuptorul de sticlă pentru că toată sticla se solidifică și, practic, distruge cuptorul.”, a povestit Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.