- România se confruntă cu o situație macroeconomică complexă, marcată de deficit bugetar, deficit de cont curent și costuri de finanțare ridicate, scrie ZF.
- Balint subliniază că deficitul bugetar este cea mai mare provocare, într-un context de presiuni interne, europene și de pe piețe.
- Deși România înregistrează un progres economic semnificativ, inegalitățile regionale continuă să se mențină.
România se confruntă cu o situație macroeconomică complexă, marcată de trei indicatori cheie care stârnesc îngrijorare, potrivit lui Csaba Balint, membru al Consiliului de Administrație al BNR: deficitul bugetar, deficitul de cont curent și costul finanțării, conform ZF.
Advertisment
Ce spune Csaba Balint, membru, Consiliul de Administraţie al BNR?
„În cazul României, deficitul bugetar este cea mai mare provocare, cea mai mare problemă fundamentală a economiei. Este o provocare masivă şi există şi o presiune de timp. În discuţiile publice apare ideea de a reduce cheltuielile, a îmbunătăţi colectarea, însă în momentul actual noi avem nişte presiuni destul de ridicate, dacă ne uităm la opiniile publicate de Comisia Europeană, dacă analizăm poziţia agenţiilor de rating, dacă urmărim evoluţia pieţelor, a randamentelor. Deci, dacă mă întorc la indicatori, aş zice că deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi costul de finanţare a deficitului sunt trei elemente care arată îngrijorător.
Este destul de complicată situaţia, cu siguranţă. Când ne uităm la evoluţia deficitului bugetar, dacă ne uităm la evoluţia deficitului de cont curent sau deficitele gemene, este o provocare absolut serioasă. Eu cred că imaginea de ansamblu totuşi ar trebui să fie completată şi cu alte perioade şi şocuri fără precedent. De exemplu, anul 2020, de asemenea, a fost destul de dificil. A trebuit să ne confruntăm cu un şoc fără precedent, un şoc absolut neaşteptat. Ar fi greu să fac o prioritizare, un top, dar cu siguranţă provocările legate de deficit şi în general de stabilitatea macro se califică în top.
Titlurile zilei
Există nişte contraste în economie. Capitala, oraşele mari din România s-au descurcat foarte bine, deja suntem destul de aproape la standardele euro europene. Pe de altă parte, există şi regiuni care au rămas un pic în urmă. Fiecare judeţ, fiecare regiune a făcut un pas înainte, dar discrepanţele regionale există în continuare“, spune el.