Anunţul Rusiei potrivit căruia nu va fi reluată furnizarea de gaze naturale pe gazoductul Nordstream pune Europa în faţa unei realităţi dure, scrie analistul eToro Bogdan Maioreanu.
Advertisment
Cu rezerve peste limitele aşteptate pentru această perioadă, dar care nu sunt încă la capacitate maximă, există mai multe măsuri pe care politicienii şi publicul larg vor trebui să le ia pentru a trece iarna.
Rezervele de gazele naturale din România sunt estimate în prezent la 33 TWh, aflându-se la 75% din capacitate, potrivit ultimului set de date privind rezervele europene de gaze. Germania se află la 86%, Franţa la 93%, Austria la 68%, Ungaria la 65%, Polonia se apropie de 99%, iar Cehia este la 83%. Modul în care Europa va întâmpina primăvara depinde de cât de aspră va fi iarna, de modul în care vom scădea consumul şi de modul în care Uniunea Europeană va asigura o aprovizionare alternativă la gazul rusesc.
O analiză a think tank-ului Bruegel evidenţiază măsurile pe care UE ar trebui să le ia pentru a face faţă crizei de aprovizionare cu gaze. Ţările europene ar trebui să înceapă prin recunoaşterea faptului că pericolul de a nu avea suficientă energie pentru a satisface nevoile societăţii reprezintă cel mai mare risc sistemic pe termen scurt al Europei, atât din punct de vedere economic, cât şi politic. Un acord între ţările membre este de o importanţă existenţială pentru UE. Ţările membre ar trebui să se angajeze să valorifice oferta de energie disponibilă, să descurajeze în mod activ cererea de energie, să nu devieze fluxurile energetice transfrontaliere şi să compenseze consumatorii cei mai vulnerabili.
Specialiştii Bruegel consideră că toate ţările trebuie să aducă în mod onest şi imediat pe piaţa europeană a energiei toate elementele de flexibilitate disponibile pe partea ofertei. Ca exemplu, think tank-ul citează faptul că prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare care urmau să se închidă anul acesta în Germania va avea un efect de calmare asupra pieţelor de energie. De asemenea, zăcămintele de gaze din Olanda ar putea creşte substanţial producţia. Reducerea temporară a standardelor privind poluarea şi timpul de lucru ar ajuta pieţele să se reajusteze. UE trebuie să facă şi unele compromisuri temporare în ceea ce priveşte măsurile sociale şi de mediu.
Analiza menţionează şi că acordul privind achiziţiile comune de gaze pe pieţele internaţionale va reduce riscul ca unitatea UE să fie subminată, deoarece ţările membre concurează între ele pentru resursele limitate. Achiziţiile comune promit să reducă costul financiar şi politic al gazului şi ar permite utilizarea cantităţilor de gaz la comun pentru a furniza energie consumatorilor cei mai grav afectaţi. Pentru a trece iarna, acest lucru nu este însă suficient.
O analiză realizată de Agenţia Internaţională pentru Energie consideră că, pe lângă măsurile legate de aprovizionare, sunt necesare schimbări în comportamentul consumatorilor. Printre acestea, accelerarea înlocuirii boilerelor pe gaz cu pompe de căldură. Deşi acest lucru va duce probabil la o creştere a consumului de energie electrică, această creştere va fi mai mică decât cantitatea totală de gaze naturale economisită. O altă măsură este încurajarea unei ajustări temporare a termostatului de către consumatori, estimându-se că temperatura medie în clădirile din UE este setată în prezent la peste 22 de grade Celsius. O scădere a temperaturii va economisi aproximativ 10 miliarde de metri cubi pentru fiecare grad, reducând în acelaşi timp facturile la energie. Bruegel îndeamnă ţările să nu mai subvenţioneze consumul direct şi să treacă la subvenţionarea reducerii consumului de energie. Reguli precum limite de viteză mai mici şi reducerea temperaturilor minime în clădiri ar fi utile.
Atât IEA, cât şi Bruegel îndeamnă UE să accelereze implementarea de noi proiecte solare şi eoliene. În pofida accentului pus în prezent pe combustibilii fosili, investiţiile în tehnologiile energetice curate şi în infrastructura asociată reprezintă o acţiune esenţială pentru a scăpa de criza energetică şi pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale UE. Pentru investitori, aceasta este o veste bună. La nivel mondial, se estimează că sectorul energiei regenerabile va depăşi 2 trilioane de dolari până în 2025. Acest sector include investiţii în producţia de energie eoliană şi solară, dar şi în biomasă, azot, hidrocentrale, reciclare şi produse şi servicii cu emisii reduse de carbon.
Companii precum Enphase (ENPH), activă în domeniul energiei solare, inclusiv pe piaţa europeană, Ormat Technologies (ORA), o afacere internaţională în domeniul energiei geotermale şi al energiei recuperate, Drax Group (DRX.L), o companie de producţie de energie regenerabilă din Marea Britanie şi RWE AG (RWE.DE), o companie care generează şi furnizează energie electrică din surse regenerabile şi convenţionale în principal în Europa şi Statele Unite, ar putea fi într-o poziţie avantajoasă pentru a valorifica aceste evoluţii viitoare. Pentru a ajuta investitorii să navigheze în sectorul energiei regenerabile, eToro a lansat un portofoliu inteligent numit “Future of Power”, care include companiile de mai sus, alături de alţi lideri din acest sector.
Actuala criză energetică este o oportunitate pentru ca ţările să investească în interconectarea reţelelor energetice din Europa, ceea ce va îmbunătăţi rezistenţa la şocurile viitoare şi va facilita o tranziţie eficientă din punct de vedere al costurilor, consideră Bruegel. Specialiştii estimează că UE trebuie să dubleze ritmul de implementare a proiectelor de energie eoliană şi solară pentru a-şi atinge obiectivele bazate pe limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.