Nota de plată a ţărilor europene pentru a proteja gospodăriile şi companiile de costurile energetice în creştere a ajuns la aproape 800 de miliarde de euro, au declarat luni cercetătorii, îndemnând ţările să fie mai bine orientate în ceea ce priveşte cheltuielile pentru combaterea crizei energetice.

Ţările Uniunii Europene au alocat sau au alocat în prezent 681 de miliarde de euro pentru a acoperi criza energetică, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro, iar Norvegia 8,1 miliarde de euro din septembrie 2021, potrivit analizei realizate de think-tank-ul Bruegel, citat de Reuters.

Totalul de 792 de miliarde de euro se compară cu evaluarea Bruegel din noiembrie de 706 miliarde de euro, în condiţiile în care ţările continuă pe parcursul iernii să se confrunte cu consecinţele întreruperii de către Rusia a livrărilor de gaze către Europa în 2022.

Titlurile zilei

CARE-I IMPACTUL ECONOMIC?
COPIII SEPHORA FAC DEZASTRU

Germania a fost în fruntea clasamentului cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro – o sumă care a eclipsat toate celelalte ţări. Marea Britanie, Italia şi Franţa au fost următoarele, fiecare cheltuind mai puţin de 150 de miliarde de euro. Majoritatea statelor UE au cheltuit o fracţiune din această sumă.

Pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca şi Germania au fost cei mai mari cheltuitori.

Cheltuielile alocate de aceste ţări pentru criza energetică sunt acum în aceeaşi ligă cu fondul de redresare COVID-19 al UE, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Actualizarea cheltuielilor pentru energie vine în contextul în care ţările dezbat propunerile UE de a relaxa şi mai mult normele privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde, în timp ce Europa încearcă să concureze cu subvenţiile din Statele Unite şi China.

Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE, care se tem că încurajarea unui ajutor de stat mai mare ar putea destabiliza piaţa internă a blocului. Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său uriaş de ajutoare pentru energie, care depăşeşte cu mult ceea ce îşi pot permite alte state membre ale UE.

Bruegel a declarat că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului asupra unor măsuri fără destinaţie precisă pentru a reduce preţul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea preţurilor cu amănuntul la energie.

Grupul a declarat că această dinamică trebuie să se schimbe, deoarece statele nu mai au spaţiu fiscal pentru a menţine o finanţare atât de largă.

“În locul măsurilor de reducere a preţurilor, care sunt de facto subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să încurajeze acum mai multe politici de susţinere a veniturilor, orientate către cele mai mici două quintile ale distribuţiei veniturilor şi către sectoare strategice ale economiei”, a declarat analistul de cercetare Giovanni Sgaravatti.