Cristina Chiriac, președinte, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin: Nu există soluții pe care le putem implementa mâine și ele să producă efecte mâine

• România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
• România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
• România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
• Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
• Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
• Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
• T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
• T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
• T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
• T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
• BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
• EY: Politicienii nu percep pe deplin pericolele deficitelor.
• Dumitru, Raiffeisen: Nu mai avem luxul de a amâna măsurile dure.
• Dumitru, Raiffeisen: Junk este aproape o certitudine.
• Cabat, economist: Creșterea TVA este iminentă.
• Negrescu, consultant: Soluția ar fi să luăm banii europeni.
• Glăvan, economist: Când se va termina PNRR va fi mult mai rău.
• FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
• ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.

Economia are nevoie de direcție, nu de zgomot, spune Cristina Chiriac, președintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin.

Alegerile influențează direct capitalul, încrederea investitorilor și viitorul fiecărei afaceri.

Antreprenoriatul feminin, în special în zona IMM-urilor, este primul care resimte efectele unui climat politic incert: accesul mai dificil la finanțare, schimbări legislative bruște, amânări ale programelor guvernamentale de sprijin, mai spune Cristina Chiriac.

Ce spune Cristina Chiriac, președinte, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin?

Situatia economica a Romaniei e in dezechilibru din timpul guvernelor anterioare. Deficite gemene mari, care pun presiune pe economie, inflatie, incertitudine si lipsa de predictibilitate. Oricine e la putere, are de confruntat aceste dezechilibre. Care sunt lucrurile prioritare de rezolvat acum?

„Este adevărat că România traversează o perioadă extrem de dificilă, nu doar din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere economic. Să știți că dacă ar fi să sintetizăm așa în câteva cuvinte perioada pe care România o traversează în acest moment, lucrurile sunt destul de simple. Nu ne mai gândim la deficitul bugetar sau la predictibilitatea fiscală, pentru că știm că acestea sunt deziderate, destul de îndepărtate, dar vă mărturisesc că există frământări foarte mari în mediul privat legate de inflație, de curs valutar sau inclusiv de deficitul de cont curent, pentru că lucrurile cu care noi ne confruntăm zi de zi sunt reale și palpabile. Și o să vă dau un simplu exemplu.

Dacă ar fi să luăm în considerare o analiză a deficitului de cont curent, analiza ar releva un lucru despre care tot vorbim, și anume faptul că economia românească se bazează extrem de mult pe consum și din păcate nu pe producția internă. Asta înseamnă că depindem de celelalte economii și doar dacă ne uităm la economia Germaniei începând de anul trecut sau de acum 2 ani, sunt semne că economia a obosit.

Aceleași semne le vedem și în economia românească. În momentul în care o economie obosește, să știți că lucrurile se traduc în lucruri mărunte, dar care sunt extrem de reale, cum ar fi o restructurare a activității economice sau mai mult decât atât, o restructurare a colectivului de personal. Nimănui nu face bine această perioadă, de aceea cred că este extrem de important să ne axăm pe soluții și pe corectarea dezechilibrelor și mai puțin pe lucrurile care conduc către o dezbinare, fie ea socială, economică sau politică”, spune ea.

Ce nevoi are mediul de business in urmatorii ani pentru a putea performa si mai mult decat a facut-o in ultimii 10 ani?

„Dacă ar fi să facem o listă a priorităților, vă mărturisesc că ar fi destul de mare, iar timpul și vremurile pe care le trăim nu sunt deloc confortabile pentru nimeni. În primul rând, ceea ce așteaptă investitorii străini este legat de stabilitate. Stabilitatea politică este mână-n mână cu stabilitatea economică. Atunci când clasa politică face o declarație care este aventuroasă, ea poate avea repercusiuni în direct atât asupra cursului valutar, cât și a dobânzilor bancare. Pentru că piața de capital este direct conectată la tot ceea ce înseamnă declarații politice. Așadar, în momentul în care ești numit cu responsabilitatea politică, trebuie să te gândești cât de bine o duce clasa economică, care este legată de clasa politică.

Apoi, dacă ar fi să ne gândim la o altă prioritate, pentru că știm că nu există magie economică, există doar soluții clare, și ne gândim doar la împovărarea mediului de afaceri cu alte taxe și impozite, vă mărturisesc că nu aceasta este soluția. Reducerea deficitului bugetar poate fi făcută și prin altfel de măsuri, cum ar fi, de exemplu, eficientizarea prin digitalizare sau creșterea nivelului de colectare a taxelor și a impozitelor, sau o mai bună rigurozitate în tot ceea ce privește corectitudinea anumitor antreprenori.

Pentru că aceste dezechilibre financiare sau dezechilibre de deficite, fie că vorbim de cont curent sau de deficit bugetar, ele nu provin din ultimii 2-3-5 ani. Ele s-au tot strâns în ultimii 30 de ani. Și este clar că, pe aceeași măsură, trebuie să răspundem cu alte cuvinte. Pentru un dezechilibru creat în ultimii 15 ani, ne vor trebui măsuri care să se corecteze în timp, în 10-15 ani. Nu există soluții pe care le putem implementa mâine și ele să producă efecte mâine.

Mă rog, dacă ar fi să ne gândim ce ar putea să facă guvernul ca să corecteze și să aducă mai mulți bani la bugetul de stat, pe lângă taxe și impozite — știți foarte bine, am tot discutat aici la Aleph News — una din măsuri ar putea să fie mărirea salariului minim pe economie. Dar care sunt costurile? Cât se duce inflația? Mai mult decât atât, cât de mult va afecta diminuarea nivelului de trai în România? Și atunci trebuie să avem în vedere măsuri care să nu afecteze și mai mult nivelul de trai.

Din păcate, cred că încă nu suntem conștienți că o eventuală criză politică poate atrage după sine o criză economică. Trebuie să gândim cu extrem de multă luciditate ceea ce avem de făcut și, mai mult decât atât, dacă ar fi să ne gândim la un set de măsuri simple, atunci ar trebui să ne gândim cum reconstruim încrederea antreprenorilor în clasa politică, a politicienilor în clasa antreprenorială, cum recapitalizăm România, și mai mult decât atât să ne gândim la competență: să ne alegem oameni competenți care au demonstrat că sunt competenți, pentru a avea competență și competitivitate nu doar economică, ci și politică și socială”, explică ea.

Îmi puteți spune pe scurt ce nevoie are mediul de business în următorii ani pentru a putea performa și mai mult decât a făcut în ultimii 10 ani?

„Mediul de business, să știți că este destul de obosit și fragmentat. Și dacă vă imaginați că există un lider care poate să vorbească în numele tuturor antreprenorilor din România, vă spun cu sinceritate că acesta nu există. Pentru că ceea ce vedeți în clasa politică, există și în clasa antreprenorială.

La ora actuală avem doar 15% din ceea ce înseamnă mediul de afaceri reprezentativ. Restul de 85% nu sunt reprezentativi. Și nu sunt reprezentativi în sensul legii dialogului social, așa cum a fost ea gândită în România.

Eu pot să vă spun că în CONAF sunt peste 8.000 de companii cu care am ținut legătura în mod permanent, mai ales în această perioadă. Și ei au o singură dorință, să știți. Și este foarte simplă această dorință: este legată de stabilitate. Nici măcar nu mai cerem predictibilitate, pentru că știm că este un indicator extrem de greu de oferit. Pentru că pentru predictibilitate ne trebuiesc mult mai multe instrumente.

Stabilitatea înseamnă un climat care poate conduce România pe o autostradă antreprenorială. Cu alte cuvinte, în momentul în care deciziile pe care le luăm, legile care guvernează România au o stabilitate, atunci vom atrage nu doar o dezvoltare a mediului antreprenorial, economic în România, dar vom atrage și investitori care să potențeze și mai mult economic România. Sunt legate mână-n mână.

Dacă nu înțelegem că deciziile politice influențează mediul privat din România și viceversa — că un mediu privat în România, foarte bine structurat și dezvoltat, poate să susțină și să potențeze o clasă politică competentă — atunci înseamnă că mai avem vreo 35 de ani de învățat până când înțelegem acest principiu, care e general valabil în toată lumea, nu doar în România”, continuă ea.