Cristian Hostiuc: Ironic, creşterea economică actuală este susţinută de creşterea fiscalităţii şi a statului în economie!

• Tranzacţiile imobiliare, care au o pondere de 7,6% în PIB, sunt pe minus.
• Sectorul IT&C şi sectorul de servicii suport, cu pondere de 7,2%, respectiv 7,6% în PIB, sunt pe minus sau în cel mai bun caz stagnează.
• Comerţul, cu o pondere de 23,2% în PIB, este pe plus datorită creşterilor de salarii şi pensii.

În timp ce premierul Marcel Ciolacu, este ocupat să afle ce vor românii de la el ca să se pregătească pentru alegerile pentru Cotroceni, iar Nicolae Ciucă, celălalt lider al coaliţiei de guvernare, este ocupat să-şi lanseze cartea de peripeţii în armată, economia noastră încetineşte vizibil, industria este deja în recesiune, companiile nu mai fac investiţii şi nici angajări pentru că aşteaptă să vadă cu cât va creşte fiscalitatea la anul, o spune Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Conform datelor INS, în semestrul I economia crește cu 0,7% faţă de S1 2023, cu mult sub aşteptări, iar obţinerea unei creşteri economice de peste 3% în acest an, pe care se bazau premierul şi guvernul Ciolacu, este imposibilă.

BCR coboară prognoza de la 2,6% la 1,9%, ING reduce creşterea de la 2% la 1,3%

Rezultatul din trimestrul al II-lea este destul de prost, o creştere de numai 0,8% faţă de perioada similară a anului trecut şi numai 0,1% faţă de T1, un rezultat cu mult sub aşteptări, mai ales în condiţiile în care celelalte ţări europene au avut rezultate mai bune, mai ales vecinii noştri. Polonia crește cu 4%, Bulgaria cu 2,1%, iar Ungaria a crescut cu 1,3%, deşi stă prost din punct de vedere economic.

De unde avem acest rezultat economic slab în T2? Industria continuă să scadă, iar acest trend pare că s-ar fi accelerat mai mult. Industria, şi România mai are industrie, pentru cei care nu cred, este pe minus de luni şi ani, iar ponderea ei în PIB scade de la 22-23% la 17,5% în S1/2024.

Deşi Industria arată de mai bine de doi ani că merge prost, guvernele Ciolacu, dar şi Ciucă, nu au făcut nimic, dar chiar nimic, o spune Cristian Hostiuc.

România este dependentă de industria europeană, în special de Germania, dar intern, ceea ce ar putea să fie la mâna guvernului este lăsat la voia sorţii. 

Industria scade, iar ocuparea forţei de muncă în Industrie se reduce

În industria auto, care reprezintă principala componentă din industria din România, închiderile de fabrici şi disponibilizările de personal continuă. Din păcate, guvernul nu are ce să pună în loc.

Construcţiile, care au o pondere în economie de 5,4%, sunt la limită: construcţiile publice au crescut cu 7%, dar construcţiile rezidenţiale, construcţiile logistice şi de birouri au o scădere de 22%, respectiv 2%.

Industria financiară (bănci şi asigurări), cu o pondere de 2,2% în PIB, stă pe loc, dacă nu chiar scade.

Tranzacţiile imobiliare, care au o pondere de 7,6% în PIB, sunt pe minus.

Sectorul IT&C şi sectorul de servicii suport, cu pondere de 7,2%, respectiv 7,6% în PIB, sunt pe minus sau în cel mai bun caz stagnează.

Comerţul, care a ajuns la o pondere de 23,2% în PIB, este pe plus datorită creşterilor de salarii şi pensii.

Pentru că a crescut fiscalitatea, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 8,8% în PIB, au adus o creştere economică mai mare decât a adus economia – 0,5% faţă de 0,2%.