Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar: „Operăm într-un model de buget total nesustenabil” | Criza din Golf forțează rectificarea promisiunilor guvernamentale

• Guvernul estimează venituri de 736 mld. lei în 2026
• Veniturile bugetare cresc cu 11% față de 2025
• Veniturile ajung la 36% din PIB în 2026

Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lu­crurile ar fi fost mai simple: acesta este bu­getul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.

Sunt sustenabile premisele macroeconomice pe care a fost construit noul buget?
Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

Cristian Hostiuc avertizează că bugetul „începe cu stângul” în acest an, deoarece țintele de venituri și creștere nu mai stau în picioare. Scăderea consumului înregistrată deja în ianuarie și incertitudinea generală din Europa complică situația. Directorul-editorial ZF subliniază că, în acest context global, probabil doar Statele Unite vor reuși să evite parțial efectele macroeconomice ale războiului din Iran, în timp ce restul continentului va resimți din plin șocul.

Cum va influența conflictul SUA-Iran rata inflației și capacitatea de finanțare a României?

Dacă prețul petrolului se menține la 100 dolari pe baril, ne putem aștepta la un adaos de 1% sau 1,5% la rata inflației prognozate. Deși acest lucru reduce puterea de cumpărare a populației, Cristian Hostiuc explică faptul că „statul devine câștigător net” prin încasări mai mari la buget. Totuși, marea vulnerabilitate nu este prețul barilului, ci capacitatea administrativă de a atrage fondurile europene și banii din PNRR, esențiali pentru a acoperi datoriile care trebuie plătite.

De ce este blocată reforma administrativă și ce riscuri aduce rigiditatea bugetară?

Sistemul actual este paralizat de interese politice, deoarece partidele din coaliție refuză restructurarea de teamă să nu piardă sprijinul primarilor și voturile aferente. Hostiuc atrage atenția că, în timp ce reforma este amânată, „se înrăutățește situația serviciului datoriei publice”, care a atins pragul critic de 3% din PIB. Fără un plan realist, bazat pe o creștere economică de maximum 0,5% și pe reducerea reală a cheltuielilor, România se îndreaptă spre un model financiar total nesustenabil.