Dacă business-ul și economia au rezistat în 2025, în ciuda instabilității politice, a creșterilor de taxe, a dublării inflației spre 10% și a scăderii puterii de cumpărare, 2026 ar putea fi un an mai bun decât se anticipează, asta spune Cristian Hostiuc, director editorial la ZF.
România intră în 2026 cu mai puține semne de întrebare macroeconomice, cu așteptări de scădere a inflației spre 5%, cu perspective de reducere a dobânzilor și cu necesitatea de finanța și refinanța datorii de circa 40 de miliarde de euro.
Advertisment
Ai spus că economia României a rezistat în 2025, un an cu inflaţie aproape de 10%, creşteri de taxe şi presiune politică. De ce ești, totuşi, mai optimist pentru 2026 decât pentru 2025? Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial ZF, pentru Aleph Business?
” Pentru că o parte din problemele din 2025 nu mai sunt în 2026. Nu mai avem o presiune bugetară atât de mare, nu mai suntem sub amenințarea unei perioade foarte tensionate, avem o conducere politică — așa cum este — deci avem un guvern stabil. În plus, avem un președinte și nu mai suntem în logica unor alegeri succesive. Iar investitorii știu la ce să se aștepte în 2026 de la România.
Și aici mă refer atât la investitorii români, cât și la investitorii străini. Avem nevoie acum de puțin mai multă încredere că am depășit subiectele din 2025 și că vom continua să avem câțiva ani de creștere economică. Dacă reușim să atragem fondurile europene care sunt pe masă și care vor susține bugetul și economia României, dacă autostrăzile continuă — adică lucrările la autostrăzi — dacă se mișcă ceva la nivelul infrastructurii locale, mai ales în marile orașe și în orașele medii, atunci vom avea creștere economică. Au fost investiții începute în 2023, 2024, 2025, în energie, iar acum trebuie să le punem în piață. Sunt proiecte mari, de peste un miliard de euro. Ne pregătim pentru listări importante în 2027, dar aici avem probleme legate de cine cumpără, cine intră, cum se face piața. Per total, sunt mai multe oportunități în România.”
Titlurile zilei
Ai mai mentionat că România nu are o problemă de bani, ci una de încredere. Unde se vede cel mai clar această lipsă de încredere: în investiţii, în consum sau în deciziile antreprenorilor?
” Dacă vreți, se vede în toate. În investiții, pentru că există bani pentru investiții, dar oamenii investesc etapizat, pas cu pas, pentru că nu au încredere pe termen lung. Al doilea aspect este consumul. Economia încă funcționează, oamenii încă se descurcă. Da, avem o scădere a puterii de cumpărare, pentru că inflația e mai mare decât creșterea salariilor sau decât creșterea pensiilor, iar pensiile nici nu cresc în momentul de față. Dar nu suntem într-o situație ca acum 20–30 de ani. Deci există încă bani în România, dar e nevoie de încredere. Dacă vom avea stabilitate politică, dacă cei de la putere nu se vor comporta ca și cum ar fi în opoziție prin retorică, această lipsă de încredere se va reface treptat.”