- PIB-ul crește cu 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II.
- Economia scade cu 0,3% în primele nouă luni, pe seria brută.
- Octavian Bădescu propune măsurarea averii nete a românilor.
Creșterea PIB-ului României în 2026 ajunge la 2,1% în trimestrul al treilea, față de trimestrul precedent. Dar dacă te întrebi când vei simți această evoluție în propriul buzunar, indicatorul nu oferă singur răspunsul. În primele nouă luni, economia rămâne sub nivelul din 2025. Octavian Bădescu, economist, manager și antreprenor, explică pentru Aleph Business de ce creșterea economică nu trebuie confundată cu îmbogățirea populației.
Advertisment
Creșterea PIB-ului României în 2026 ajunge la 2,1% într-un trimestru
Potrivit Institutului Național de Statistică, PIB-ul României a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul anterior.
Potrivit Institutului Național de Statistică, avansul față de aceeași perioadă din 2025 este mult mai mic. PIB-ul crește cu 0,3% pe seria ajustată sezonier și cu 0,1% pe seria brută.
Titlurile zilei
La nivelul primelor nouă luni, economia înregistrează o scădere de 0,3% pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, contracția ajunge la 1%.
Aceste rezultate au fost publicate în estimarea-semnal a INS din 13 noiembrie 2026.
Economia a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, față de trimestrul precedent, conform datelor revizuite. În al doilea trimestru, PIB-ul a stagnat.
Prin urmare, saltul din perioada iulie–septembrie marchează o revenire după un început de an slab. Nu demonstrează însă, de unul singur, o accelerare durabilă a economiei.
Octavian Bădescu explică de ce PIB-ul nu măsoară bunăstarea
Octavian Bădescu contestă utilizarea PIB-ului drept principal criteriu de evaluare a progresului economic.
„PIB-ul nu este o Biblie la care trebuie să ne închinăm”, afirmă economistul, pentru Aleph Business.
Acesta atrage atenția că o creștere a consumului sau a investițiilor nu produce automat beneficii economice durabile.
„Creșterea consumului în sine nu este un obiectiv, el în sine. Nici creșterea investițiilor nu e un obiectiv, pentru că investițiile pot fi și neproductive.”
Bădescu oferă exemplul unei economii în care sunt produse bunuri care ajung apoi să fie distruse. Producția și înlocuirea lor pot genera activitate economică, dar consumă resurse.
Economistul consideră că o evaluare completă trebuie să țină cont de capitalul folosit, timpul de muncă și resursele naturale.
PIB-ul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor finale produse într-o economie. El nu reflectă direct distribuția veniturilor, calitatea vieții sau averea individuală.
De aceea, o economie poate înregistra creștere fără ca toate gospodăriile să beneficieze în aceeași măsură.
Creșterea PIB-ului României în 2026 depinde și de investițiile europene
Accelerarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență este una dintre explicațiile avansului economic din trimestrul al treilea.
Economiștii indică și evoluția construcțiilor, care au înregistrat creșteri importante în această perioadă.
Octavian Bădescu atrage însă atenția asupra capacității economiei de a se dezvolta fără sprijin financiar public.
„E o problemă dacă acest PIB crește doar subvenționat”, spune economistul.
În opinia sa, investițiile finanțate din fonduri publice trebuie evaluate prin rezultatele economice pe care le produc.
„Nu orice investiție e bună.”
Bădescu consideră că simpla creștere a valorii investițiilor nu garantează dezvoltarea economică. Contează dacă acestea produc beneficii pe termen lung și stimulează activitatea privată.
Fondurile europene pot susține infrastructura, construcțiile și investițiile companiilor. Totuși, contribuția exactă a fiecărui sector la avansul PIB nu este stabilită prin estimarea-semnal.
Datele detaliate urmează să fie publicate de INS pe 7 decembrie 2026.
Economistul propune măsurarea averii nete în aur
Octavian Bădescu propune folosirea unui indicator alternativ pentru evaluarea situației economice a populației: averea netă individuală, exprimată în grame de aur.
„Evoluția averii nete, individuale, exprimate în grame în aur”, este indicatorul pe care economistul spune că l-ar urmări.
Averea netă reprezintă diferența dintre valoarea activelor deținute și datoriile unei persoane.
De exemplu, în calcul pot intra locuințele, economiile și investițiile, din care sunt scăzute creditele și celelalte obligații financiare.
În viziunea lui Bădescu, exprimarea acestei valori în aur ar permite compararea averii în timp, prin raportare la un activ distinct de moneda națională.
Propunerea este o opinie economică a invitatului, nu un indicator oficial utilizat de INS pentru evaluarea creșterii economice.
Valoarea aurului fluctuează, astfel că evoluția averii exprimată în grame de aur nu este echivalentă cu evoluția puterii de cumpărare.
Pentru analiza nivelului de trai sunt relevante și veniturile reale, consumul, distribuția averii și nivelul datoriilor.
Creșterea PIB-ului României în 2026 are nevoie de sectoare competitive
Octavian Bădescu consideră că România trebuie să își construiască dezvoltarea economică în jurul avantajelor competitive.
Economistul identifică agricultura, energia, construcțiile, infrastructura, turismul și serviciile asociate drept domenii cu potențial.
În agricultură, Bădescu susține că România ar trebui să acorde mai multă importanță procesării interne.
În loc să exporte materii prime și să importe produse finite, economia ar putea obține o valoare adăugată mai mare prin dezvoltarea producției locale.
Energia reprezintă un alt sector important, datorită resurselor de care dispune țara.
Economistul indică și infrastructura, unde consideră că există în continuare nevoi mari de investiții.
„Trebuie să se bazeze pe avantajele competitive”, spune Bădescu despre direcția de dezvoltare a economiei.
Aceste domenii reprezintă oportunități identificate de economist. Ele nu sunt prognoze privind contribuții certe la PIB.
Pentru moment, datele oficiale arată o revenire trimestrială puternică, dar o evoluție negativă la nivelul primelor nouă luni.
Următoarea etapă este verificarea structurii creșterii. Publicarea datelor detaliate va arăta în ce măsură investițiile, consumul și sectoarele productive au contribuit la avansul economiei.