Costurile împrumuturilor în România ating maxime istorice în 2023

• Costurile împrumuturilor pentru statul român cresc semnificativ și ating cele mai mari niveluri din acest an.
• Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani ating la un moment dat un maxim din 2023, respectiv 7,5%, în timp ce percepţia de risc crește de la 159 de puncte la 172,5 puncte.
•  Leul rămâne uşor neschimbat în raport cu euro.

Surpriza primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în stat, câştigată de un candidat independent care în sondaje nu era nici măcar în top 5, îi determină pe investitori să-şi recalibreze şi să repoziţioneze strategia pentru România întrucât dintr-odată încorporează un risc suplimentar: un candidat anti-Nato, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor, scrie ZF.

Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – costurile la care se împrumută statul român – cresc şi în această dimineaţă, după aprecierea de luni, şi ating la un moment dat un maxim din 2023 încoace, respectiv 7,5%, în timp ce percepţia de risc – prin nivelul cotaţiilor CDS (credit default swap) urcă de la 159 de puncte la 172,5 puncte.

Ce spun oamenii de business?

„Este din cauza incertitudinii politice şi a modului în care noul Guvern va putea implementa măsurile de ajustare agreate cu Comisia Europeană. Rezultatul alegerilor creşte foarte mult incertitudinea şi asta se reflectă în condiţiile de piaţă pentru România”, spune Ştefan Nanu, director general al Trezoerieri Statului.

Pe lânga incertitudinea politică, prima de risc a României crește şi ca urmare a deficitului bugetar ridicat şi nevoilor de finanţare. Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, spune că în general, statul este cel mai bun debitor în monedă locală, prin urmare rata de dobândă la care se împrumută statul în monedă locală este cea mai redusă rată de dobândă dintr-o economie.

Dacă va câştiga, Georgescu va deţine cea mai puternică funcţie din România, cu dreptul de a desemna prim-ministrul, de a purta discuţii de coaliţie şi de a avea ultimul cuvânt în materie de securitate şi politică externă. „Acesta este un cutremur politic”, spune Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Nimeni nu a prezis acest lucru”.