Costul unui salariat pentru o companie: 7374 lei, mai mult cu aproape 15% de la un an la altul

• Angajatorii au cheltuit în 2023 cu 14,8% mai mult pe compensațiile date angajaților, potrivit INS.
• Costurile medii orare cu forța de muncă variază semnificativă între state membre ale UE, valori de la 9,3 EUR în Bulgaria până la 53,9 EUR în Luxemburg.
• Salariul mediu net lunar a crescut cu 16,1% și ajunge la 4.412 lei (aproximativ 825 euro).

Companiile din România cheltuie 7.374 lei cu un angajat în 2023, adică +14,8% față de 2022, potrivit INS. De ce? Să-i mențină angajați. Cele mai importante creșteri de beneficii? În construcții, cu +26,1%, transport și depozitare +21% și învăţământ, cu un plus de 20%. În Horeca, creșterea e de 17%.

Costurile cu recrutarea de noi salariați sau cele destinate menținerii celor existenți pe piața forței de muncă a națiunii au crescut, în ciuda unui recul al productivității. Acest lucru contribuie la menținerea prețurilor la un nivel ridicat.

Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 7374 lei/salariat (1475 euro), mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în construcţii (+26,1%), transport și depozitare (+21,0%), învăţământ (+20,0%), producţia şi furnizarea de energie (+19,4%), tranzacţii imobiliare (+18,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri și restaurante (+17,0%).

Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%).

Unde suntem în UE

În 2023, costurile medii orare cu forța de muncă au fost estimate la 31,8 EUR în UE și la 35,6 EUR în zona euro . Cu toate acestea, această medie maschează decalaje considerabile între statele membre ale UE, costurile orare cu forța de muncă variind de la 9,3 EUR în Bulgaria la 53,9 EUR în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat.

Costurile orare medii cu forța de muncă maschează decalaje semnificative între țările UE, cele mai mici costuri orare cu forța de muncă fiind înregistrate în Bulgaria (9,3 EUR), România (11,0 EUR) și Ungaria (12,8 EUR), în timp ce cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 EUR), Danemarca (48,1 EUR) și Belgia (47,1 EUR).

Costurile orare cu forța de muncă în industrie au fost de 32,2 EUR în UE și 38,0 EUR în zona euro. În construcții acestea au fost de 28,5 EUR, respectiv 31,9 EUR. În servicii, costurile orare cu forța de muncă au variat între 31,8 EUR în UE și 34,8 EUR în zona euro.

Cele două componente principale ale costurilor cu forța de muncă sunt salariile și costurile nesalariale (de exemplu, contribuțiile sociale ale angajatorilor ). Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forța de muncă pentru întreaga economie a fost de 24,7% în UE și de 25,5% în zona euro. Cele mai scăzute ponderi ale costurilor nesalariale au fost înregistrate în Malta (1,4%), România (5,0%) și Lituania (5,4%), iar cea mai mare în Suedia (32,2%) și Franța (31,9%).

„Forța de muncă rămâne ieftină. Costul forței de muncă raportat la ceilalți factori de producție crește, prin prisma sarcinilor de natură fiscală, dar rămânem destul de competitivi”, a declarat CEO-ul BCR, Sergiu Manea, la o conferință de specialitate.

Anul trecut s-au creat peste 155.000 de locuri de muncă

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2023 a fost 5,36 milioane persoane, în creștere cu 155.400 persoane față de anul precedent.

Salariul mediu net lunar a fost 4412 lei (circa 825 de euro), în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent, mai anunță INS.

Firmele cu un deficit semnificativ de forță de muncă înregistrează creșteri salariale mai ridicate (cu aproximativ 7 puncte procentuale) comparativ cu firmele care nu întâmpină probleme semnificative în ceea ce privește disponibilitatea forței de muncă.

Potrivit datelor Băncii Naționale, productivitatea muncii a scăzut cu 3,3 la sută în termeni anuali, iar ritmul remunerării pe salariat a rămas ridicat (17,6 la sută), generând în continuare presiuni inflaționiste.

În industrie, creșterea costurilor cu salariile a mai coborât în acest an la 14,4%, pe fondul unui volum modest al producției, corelat cu cererea externă slabă.

În anumite sectoare au existat însă și creșteri de peste 20%: sectorul băuturilor, prelucrarea țițeiului, fabricarea cauciucului și a maselor plastice și industria produselor electronice, conform BNR.

Încetinirea activității economice de la începutul anului 2024 nu s-a transmis pe piața muncii: rata locurilor de muncă vacante s-a stabilizat, fiind însoțită de o reducere a ratei șomajului, iar efectivul de salariați a continuat să se extindă, însă cu o temperare vizibilă.

Creșteri salariale ce depășesc semnificativ dinamica productivității muncii din economie ar putea fi acomodate de companii doar în măsura în care aceste costuri ar fi transferate către consumatori, spun oficialii Băncii Centrale la finele anului 2023.